Pierdută în oglinzi

Femeie sunt, pierdută în oglinzi,

Surâsul n-ai să-mi  schimbi, și n-ai să-l vinzi.

Ți-i lene să mă strigi, deși mă duc

Din mugur în floare să ajung.

Nici nu mă mir – cu ora totul trece:

Și ochiul fost fierbinte – indiferent și rece-i.

Poate clipa domină veșnicia,

Risipindu-mi glasul, să nu-mi strici bucuria…

Femeie sunt, pierdută în oglinzi…

1977