sâmbătă, 7 februarie 2009

Poeme prin timp

Noţiune de neam

Sufletul meu retras în cearcăne grele,
Nesupus învăţăturii lui Karl Marx, -
Numără zilele – bârne pilite-n surcele
Sărăcite-n culori, adevăr... sânge ars.
Jalea unui popor, a unei lumi învinuite...
Jale, venind din dezordine, din apocalips,
Sfârtecă efemere uşi zăvorâte...
O, cinstea şi dorul meu neânvins...
A mare bătălie văzduhul miroase:
Se vând şi se cumpără lingăii ăstui popor,
În zorii avansării se spală cu ploaie arsă –
Şi cum să curăţi invidia din trădător...
Cum să faci să strige rîdîcina-n sus
Când lovesc topoare în tulpina vieţii...
O fi find mai bun traiul undeva, în apus,
Dar nu schimb pe-un val,
Nici pe-un ocean – roua dimineţii.

Sufletul meu retras în cearcăne grele
Fără să bârfească religia creştină,
Trece printre nenumărate naţiuni, şi ele
Şi-l onorează, şi i se-nchină...

Niciun comentariu: