Eseu la poemul ,,Anotimp sufletesc", de Renata Vetejanu

 

Cristina Maria Nița

Italia (România)

ANOTIMPUL SINELUI – POPAS ÎN SPIRIT

Eseu la poemul ,,Anotimp sufletesc",

de  Renata Vetejanu

Întruchipare lirică a destinului înaripat ca exeget slujitor al cuvântului, Renata Verejanu deschide prin excelență, panoramica poeticii literaturii, cu nobilitatea manifestării genialității temperamentale, caracterizate de inepuizabil sârg inovator.

Fundamentul solid al caracterului puternic nu diluează nicidecum latura sensibilității, evidentă în exprimarea trăirilor celor mai profunde, prin metafora subtilă, stilizată adesea, în formă conceptuală liberă.

Zămislit pe fundația eleganței clasice, cu tuşări emoționale avântate, poemul ,,Anotimp sufletesc", întruchipează în manieră aproape alegorică, oglinda fluidă a introspecției, mărturisite printr-o nişă a momentului confesiv nostalgic: ,,Ascunsă de copii, plângea în sine mama..." Intenția exprésă de concentrare în frază a sensului deplin, urmează fascicolul unei psihologii cinematografice, din perspectivă scenică, ambientată cu imagini realistice, irumperi din miezul pronunției reliefate cadent şi estompate  de o  statuară introversie .

Impresia primului impact al lecturii se abandonează momentului proxim unde ia cursul meditației orbitale cu cât avansează în nucleul scriptural în jurul căruia gravitează arhitectonica lingvistică necodiționată de nici o legitate versuitoare.

Motivat (posibil) de îndemnul evocării sincere, eliberatoare, adevăratul sens, cultivat în solul simțămintelor, fertilizat constant şi atent, cu incandescența verbelor, rămâne fără îndoială în custodia lăuntrică, în flacăra întreținută şi permanent înnoită de arta şlefuirii sinelui.

Cadrul bucolic subânțeles din extrasul de indicii marcate de privirea generală asupra textului, introduce lectorul în ambientul generos, unde om şi spirit, prinşi în chimia lingvistică, determină transferuri substantificate cu efect de avataruri.

Flashuri memoriale încadrate între limpezimi aparente: ,,Aşa senină ploaie..." şi umbriri prevestitoare de tempeste: ,,Cerul sufletesc de nori răutăcioşi acoperit", descriu în limbajul cu reflexe narative povestea unor timpuri remarcabile.

Fereastra pamântească, lumina cu deschidere către eterna lume, încortelează cula unde ambele condiții, palpabilă şi imaterială, capătă prin ochii ființei procreatoare, mama, valoare de aşezământ sacru.

      Prezența personalității materne, se descoperă pe treapta empatică, asemeni unui act deconspirativ bine intenționat, într-o comuniune energetică asimilată de spiritul copilului care va fi devenit condeier, martorul cărturar al faptelor stampate în codexul tezaurului universal.

Misteriosul ,,plâns al sinelui", ferit de  ochii copiilor, ,,divulgat" precum o luare aminte, cu sentimentalism dinamic, preluat cu maturitate şi accentuat de repetiția expresiei,, Aşa senină ploaie", sugerează cheia poemului, accesul autorizat  de consistența filigranată, răsunătoare a definiției din acest ancestral colind pământesc, proiectat dincolo de biologic.

Reprezentanța naturii la scară metaforică prin ,,zarea înalt aprinsă", fixează falia atitudinală impregnată cu prezumția părtăşiei energiilor superioare la propriile arderi: ,,de-atunci e înlăcrimată" preluând parcă într-un gest invizibil, natural, efluviul spontan, devenind parte mistică a lacrimii. Între scenele spicuite din tinda neuitării darnică, suflul cult chibzuit, de fină bravură, al poetei, glisează cu intervenții acurate, clasice, rimate melodic, amenajând cu tact între intervalele versurilor, pasaje de admirat culori şi sunete.

Enigma plângerii în pornirea sa neconştientă de starea şi stadiul timpului cuvântat:

,,Şi plânge uneori, fără să-şi deie seama:/

Ce anotimp domneşte în vorba omenească?”,

pare să întrunească în singularitate, condiția de postulat, cu valoare de îndreptar, terapie şi test, punte de conştientizare şi valorizare a fenomenului suflet. Însuşi indicativul întrebării ultime, consecutive: ,,Şi cum se simte spicul în ochi aprinşi, rodit?", conchide la modul principial în plinul unghiului vizual, gravura fertilei germinări, şi matca pâinii, un fel de strămutare indispensabilă, din anotimpul calendaristic în anotimp senzorial, trecut prin filmul profunzimilor solemne.

Vremea recoltei, abia sugerată în spicul ,,rodit", rămâne distinct, tezaurul volubil, din miezul holdei conştiinței în aşteptarea acelui moment, de agonisire împlinitoare.

Seninătatea ploii, subliniată cu dublu accent, în jumătatea secundă, stabileşte refugiul curentului (efectul acumulării torentelor abunde), pe lespedea crucificării, din cetatea sinelui fortificată cotidian, extinzând revărsatul tăios, până la temelia graiului

,,...dar uite că nu trece/

Ci în dureri adânci pâraiele-şi revarsă/

Şi îmi răneşte graiul, dansul ei cel rece."

Naivitatea infantilă, declarată direct, a copilului ce pare că adună ploaia în plasă: ,,Şi eu copil naiv o tot adun în plasă", surprinsă activ în îndeletnicirea ingenuă, dezvoltă o relație de paralelism, concentrat asupra însemnătății frecvențelor interioare, strecurate prin ochiurile mrejelor telurice: ,,Aşa cum ochii mamei îi tot adun în mine." Şi cum    putea fi mai adânc exprimată, cu atâta afecțiune respectuoasă, sfânta iubire părintească, decât în sublima adresare cu efect de îmbrățişare pioasă, înăbuşită în spațialitatea aperceptivă...

Încaperea sa ,,în dureri adânci", exprimate fățiş poartă tiara jertfei înrădăcinate în glia ocrotită de imperiul spicelor maturate pe vatra   neamului amirosind a lut, a pâine, a copil, a pom, a cuminecare.

Observația la adresa ploii, fără a inculpa efectiv, îşi modifică favorabil efectul şi forma de reproş din cugetarea formală inițială: ,,Şi îmi răneşte graiul cu dansul ei cel rece", pentru a da prilej de reconsiderare şi acceptare a utilității autorității părinteşti:

,,Dar ochii părinteşti, în loc să mă aline/

Mă izgonesc în ploi, să fiu mai sănătoasă."

,,Izgonirea în ploi" ampliază într-o anumită măsură secretul corectei interpretări, lăsând loc semnului de întrebare în  aşteaptarea  continuării, după punct.

 ,,Anotimp sufletesc" este anotimpul patriei, ecoul pământului natal, anotimpul sărbătorii limbii, izvorâtoarea armoniilor livreşti, executată în acvafortele silabic. Este memorialul poetizat al inocenței transfigurate, recviemul interpretat cu secvențe de voce şi suflet pe culmile condeiului. Izvor de autentică simțire, poeta mistuie prin prisma personală a trăirii sensibilității, ardoarea dăruirii celor mai rezonante răspunsuri la interferențele turbíde, capabile să supună convertirii  rănile personale în răni cuvântătoare, a căror metaforică sângerare de verb, transmite epopea maternității, imnul cruciadei purificatoare.

Poet ales să poarte corola metaistorică misionară şi să împlinească destinul labirintic irepetabil, Renata Verejanu edifică monumental,  crâmpeie de realitate, eternizare în scrieri inspirate, imprimând între sine şi milenii, ecoul  propriului ,,Anotimp sufletesc."

Anotimp sufletesc

în memoria mamei Ana

Așa senină ploaie am văzut o singură dată:

Ascunsă de copii, plângea în sine mama...

Și zarea înalt aprinsă de-atunci e înlăcrimată,

Și plânge uneori fără să-și deie seama:

Ce anotimp domnește în vorba omenească,

Și cum se simte spicul în ochi-aprinși rodit?

Nereținându-și jalea,

fulgerul trimis e să lovească

Cerul sufletesc de nori răutăcioși acoperit.

 

Așa senină ploaie… dar uite că nu trece,

Ci în dureri adânci pâraiele-și revarsă,

Și îmi rănește graiul dansul ei cel rece –

Și eu, copil naiv, o tot adun în plasă,

Așa cum ochii mamei îi tot adun în mine

Cu tot ce au văzut în viața lor frumoasă, -

 

Dar ochii părintești, în loc să mă aline,

Mă izgonesc în ploi, să fiu mai sănătoasă.

OMCT și Ministrul Culturii

Luni, 4 august 2025,  liderii Organizației Mondiale a Copiilor Talentați (OMCT) au avut o întâlnire cu Ministrul Culturii, Sergiu Prodan. Poeta Renata Verejanu și Daniel Verejanu, vorbind despre activitatea OMCT din 1995 până în prezent, au destăinuit cum e să fii activist civic pe parcursul a trei decenii în perioada de tranziție din Moldova și ce i-a făcut să nu cedeze.                                   

OMCT, această structură modernă a Societății Civile cu cartierul general la Chișinău și statut participativ la Consiliul Europei (în anii 2001-2017), e cunoscută Ministerului Culturii, deoarece pe parcursul a 30 ani a desfășurat nenumărate proiecte cultural-educaționale, oferind copiilor talentați cele mai de prestigiu scene: Palatul Național „Nicolae Sulac”, Palatul Republicii, Teatrul de Operă și Balet „Maria Bieșu”, Casa Radio, Teatrul „Mihai Eminescu”. Unul dintre cele mai îndrăgite proiecte a tinerelor talente e Festivalul-Concurs Internațional al Talentelor Lumii „Micul Prinț”, ajuns la ediția a XXXIII-a. Acest original dialog dintre culturi și popoare, adevărat ambasador al Republicii Moldova în lume, a descoperit și lansat peste 40 mii de tinere talente de pe toate continentele, e singurul Concurs „importat” la București, unde s-a desfășurat trei ani sub patronajul președintelui României (1997-1999), apoi reveni la Chișinău sub patronajul Secretarului General al Consiliului Europei Walter Schwimmer, apoi a lui Terry Davis.

Poeta Renata Verejanu, președintele OMCT, a comunicat pe un ton aparte cum la Spectacolele de Decernare a Premiilor „Micul Prinț”, până la pandemie, invita la Palatul Național și 101 perechi de „prinți și prințese”, copii aflați în dificultate, care nu fuseseră măcar odată pe o scenă, și petrecea cu acești copii Lecțiile Poetice „EU AM DREPTUL” în prezența a două mii de spectatori. Impactul acestui eveniment, desfășurat mai mulți ani, e extraordinar de benefic și azi.

Ediția din acest an al proiectului lui Daniel Verejanu,.ORA „CONSILIULUI EUROPEI”, a fost dedicată Aniversării de 30 ani de la aderarea Republicii Moldova la Consiliul Europei. S-a relatat cum au fost selectate liceele din diferite cartiere ale capitalei, cum clasele și-au delegat reprezentanții pentru traininguri și obținerea calității de „expert”, cum în aceeași zi, la aceeași oră: 21 mai 2025, ora 12.00 cei peste 30 experți au ținut, fiecare în liceul său, în clasa sa, o lecție deschisă unică - Ora Consiliului Europei, unde au comunicat colegilor lor despre activitatea și politicile Consiliului Europei. Participanți și beneficiari au fost peste 500 liceeni.

S-a vorbit despre destinul deloc ușor al Revistei „Micul Prinț”, un original proiect transfrontalier al tinerei generații, o frumoasă revistă pentru copii și tineret, realizată de însăși beneficiarii ei deja 33 de ani, o publicație color cu adevărat liberă și indepenentă; despre Conferința Transfrontalieră a Tinerilor cu genericul: „Tinerii Politicieni, Jurnaliști, Economiști, Juriști, Artiști visavis de extinderea UE”, de alte proiecte ale OMCT, devenite o frumoasă tradiție, deși au fost implementate doar pe entuziasm.

Ministrul Culturii Sergiu Prodan a invitat liderii OMCT să revigoreze colaborarea Organizației Mondiale a Copiilor Talentați cu Ministerul Culturii, să aplice la concursurile de proiecte, deoarece acum ministerul e totalmente altul și dorește să susțină cele mai originale proiecte care protejează și promovează patrimoniul cultural material și imaterial național.

La întrebarea reporterului nostru ce poate zice despre această întâlnire, poeta Renata Verejanu a afirmat că „Ministrul Culturii Sergiu Prodan e primul, după ex-ministrul Ion Ungureanu, întâlnirea cu care îți oferă o mare plăcere. Ministrul Sergiu Prodan poate asculta și auzi omul din preajmă. Sper după alegerile din toamnă să rămână în fruntea Ministerului Culturii, or, cultura se dorește a fi diriguită de un om de cultură, precum e domnul Sergiu Prodan”

Reporter „AMP-Internațional”, 

(după Comunicatul de presă al OMCT)

CE PĂSTRAȚI ÎN ARHIVELE INIMII VOASTRE...

Arhivele

În arhiva mea personală păstrez zeci și zeci de caiete foarte groase: zilnicile pe care le duc zi de zi, apoi manuscrisele cărților mele, ziare și reviste de prestigiu în care am publicat lucrările mele și multe altele...

Mai am o arhivă cu mult, mult mai mare - Arhiva familiei...

În arhiva ONG-urilor pe care le-am creat - păstrez mii de poze de la evenimentele pe care le-am produs pentru semenii mei, banere originale, afișe, trofee, diplome, ziare și reviste în diferite limbi ale lumii, sute de imprimări audio și video de la cele peste 30 ediții ale Festivalului-Concurs Internațional al Talentelor Lumii „Micul Prinț”, lucruri importante și de mare preț de la alte peste o sută de proiecte,  ...

Începând cu anul 2007, în data de 9 iunie, celebrăm Ziua Internațională a Arhivelor, o zi dedicată recunoașterii rolului esențial pe care îl au arhiviștii în păstrarea și promovarea memoriei colective. Această zi marchează momentul istoric al constituirii Consiliului Internațional al Arhivelor (ICA), în anul 1948, sub egida UNESCO.

În ultimii ani, Agenția Națională a Arhivelor din Moldova a plasat în paginile de socializare o mulțime de imagini cu marile personalități ale neamului. M-am bucurat nespus să găsesc poze-documente veritabile, cu personalitățile care au fost pe linia întâi a procesului de renaștere spirituală și democratizare, și m-am bucurat să descoper cât de curajoasă a fost poeta Renata Verejanu, mama mea, deși a riscat foarte mult... Toate acestea documente s-au păstrat grație specialiștilor din arhivele țării, profesioniști dedicați, care prin dăruirea și pasiunea lor au contribuit la conservarea identității noastre istorice și culturale, au făcut trecutul mai accesibil prezentului și viitorului.

Dar ce păstrați în arhivele inimii voastre?

Renata Verejanu și Cenaclul „GRAI MATERN”

 Scriitoare Renata Verejanu, fondatoarea Cenaclului„GRAI MATERN” (1988)

de la care a pornit Societatea Civilă modernă în Republica Moldova, și nu doar,

susține tinerii pe care i-a lansat. 

Vezi la Cenaclul „GRAI MATERN”

Poeta Renata Verejanu este mama mea

 

Daniel Verejanu, jurnalist și scriitor, activist civic, este și

autorul și realizatorul mai multor proiecte mass-media,  cum ar fi; 

Revista „Micul Prinț”, fondată în 1992, se editează din 1993 până în prezent, 

Ziarul „Copiii Europei”, se editează din 1997,

Agenția de Presă a Junilor Jurnaliști  „AMP-International”, fondată în 1991,

Prima Conferință Europeană a Junilor Jurnaliști, 

se implementează din 1995...

Dar mai este și antologatorul a mai multor Monografii colective, printre care și volumul de 444 pagini -

„Poeta Renata Verejanu e mama mea”, ajunsă la ediția a 5-a.

Un Festival de Poezie unic

Un Festival de Poezie unic în tot spațiul limbii române

poartă numele unui poet unic în țara sa...

 

ORA CONSILIULUI EUROPEI

 Revista „Micul Prinț”, iunie, 2025

9 mai 2025: Lucian Blaga - 130 ani de la naștere

 

Ziarul „COPIII EUROPEI”

Chișinău... Biblioteca „Transilvania”...

Lucian Blaga - 130 ani de la naștere.

A fost o sărbătoare a gândirii și poeziei blagiene... Cu lansarea unei cărți originale despre lirica și filosofia lui Lucian Blaga: „Metafora, comunicarea dintre conștient și inconștient” a tânărului exeget blagian Daniel Verejanu.

Cu concursul scriitorilor de la Chișinău: Tudor Palladi, poet și critic literar, Victor Prohin, Valeria Dascăl, prozatori și jurnaliști, Serafima Prodan, coregraf, poeții Petru Hasnaș, Petru Rotaru, Ecaterina Iurcu care au citit din poeziile lor dedicate filosofului de la Lancrăm... profesorul Vlad Badrajan și elevi de la Liceul „Orizont”, alți admiratori ai operei lui Lucian Blaga,,,

Evenimentul a fost moderat de poeta Renata Verejanu, membru al USM, președinte al Uniunii Internaționale a Oamenilor de Creație, care a făcut o donație de carte din biblioteca proprie pentru Biblioteca Liceului „Orizont”...

Buchetele de flori, melodii interpretate la pian, recital din poezia lui Blaga și alte surprize plăcute au adăugat la misterul evenimentului...

Poetul Renata Verejanu îți dăruie o Poezie...

 

Prin sărutul nostru

 

Prin sărutul nostru se revarsă râul, se coace

grâul... şi lumea aceasta

A veacului în care trăim

cu visul ei, cu libertatea, cu prezentul...

trece prin sărutul nostru...

Pe-alături, încetul

timid şi cuminte ca un câine de casă -

Prin sărutul nostru tumultul nu lasă

Străinii să vină, să intre, să ceară, să deie...

Şi nu e tumult - o clipă maree...

Un ochi de femeie

atât de fierbinte, că nici umbră nu poartă...

Prin sărutul nostru viforul se-arată

Cu strigăt, cu ceartă, dorind să ne despartă...

Poate nu e vifor... poate un tânăr, o fată...

Dar clipa ne salvează,

Când prin sărutul nostru o mamă alăptează

copilul... Şi dau în floare cireşii,

şi dă în floare crinul...

Cascadele, în strigătul lor, sărutului se-nchin...

Şi nu e sărut - e cerul senin...

1977

Poezia de la Chișinău la Cercul Militar Național, București,

 Cele două splendide Serate de Creație (în 1999) și (2009) de la Cercul Militar Național, București, unde poezia Renatei Verejanu, poet de la Chișinău, a răsunat în diferite limbi, foarte bine traduse în special în germană, cu Sala Mare arhiplină, cu aprecierile lui Grigore Vieru și Dumitru Mincu, cu cântecele lui Daniel Dorobanțu și Vitalie Dani, cu alese cuvinte a E.S. ambasadori și consilieri prezidențieali, profesori și studenți, masteranzi, doctoranzi și multă altă lume frumoasă…

ACUM CÂND SE ÎNCHIDE PENTRU MULȚI INTERNET-ul, mi le amintesc ca Mari Sărbători de care am avut norocul să le produc la Palatul Național, Palatul Republicii, Teatrul de Operă și Balet, Teatrul Național ”Mihai Emibescu”, Casa Radio și alte mari scene - și. cu Doamne ajută vom încerca iarăși șă înmulțim aceste sărbători vii…

Reporter AMP-Internațional

ORA „CONSILIULUI EUROPEI”

 

Organizația Mondială a Copiilor Talentați (OMCT), ONG de tinere talente, care activează în capitală, printre proiectele pe care le lansează spre implementare în anul  2025, proiectul „„Ora Consiliului Europei” are un loc aparte..

„Ediția acestui an a proiectului se dedică Aniversării de 30 ani de la aderarea Republicii Moldova la Consiliul Europei, a comunicat poeta Renata Verejanu, președintele OMCT.

 Pentru crearea unui succes sigur, și a împărtăși din experiența noastră și bunele practici, OMCT a decis să invite Primăria Municipiului Chișinău în calitate de partener, Direcția Generală Educație,Tineret și Sport fiind cea mai indicată. Această ediție a proiectului să cuprindă mai multe licee din capitală (din fiecare cartier), în dublă calitate: participanți și beneficiari.

Printre activitățile proiectului, care se vor desfășura în trei etape, pe durata de 10 luni (martie-decembrie 2025), liderii de la OMCT vor desfășura în luna martie un rând de traininguri pentru tinerii pedagogi, desemnați de către fiecare instituție participant la proiect. La rândul lor, în următoarele luni (aprilie-mai), acești pedagogi vor desfășura traininguri, fiecare în instituția sa, cu echipa de tineret studios, aleș și înaintat de fiecare clasă. După desfășurarea acestor cursuri la care elevii de la instituțiile alese vor acumula cunoștințe despre activitatea și strategiile Consiliului Europei, despre colaborarea Republicii Moldova cu acest for pan-european, și după evaluarea tuturor participanților la aceste ore speciale, cei mai buni dintre elevi vor dobândi calitatea de „expert” și vor desfășura deja ei (fiecare în clasa) acea oră magică – ORA „CONSILIULUI EUROPEI”.

Evenimentul se va produce în aceeași zi, la aceeași oră în toate instituțile prinse în proiect, unde în acea zi va predomina o atmosferă de sărbătoare. După desfășurarea Orei Consiliului Europei, cei mai activi elevi-experți vor primi diplome unice și trofee speciale, și alte surprize plăcute, despre care vor afla la momentul dat.

Vorbind despre rezultatele așteptate, autorii și realizatorii proiectului estimează că la evenimentele desfășurate în cadrul proiectului vor participa peste sute de tineri, beneficiari ai proiectului, care pe viitor, la rândul lor, vor putea promova activitatea și strategiile Consiliului Europei în rândul semenilor săi.

Lansarea proiectului (în după amiaza zilei de 12 martie 2025), a fost o reușită, care s-a produs la Biblioteca „Transilvania”, unde au fost invitați viitori experți – tineret studios de la instituțiile alese să participle în proiect. A bucurat clipa când Sala mare a bibliotecii deveni neîncăpătoare, or, de la fiecare instituție invitată să participle în proiect s-au găsit doritori de a căpăta o nouă experiență (elevi din clasele VIII-XI și elevi), de a dobândi noi cunoștințe, de a contribui personal la promovarea instituției în care studiază.

„După pandemie, aceasta e prima ediție a proiectului, și sperăm să fie una de succes”, a ținut să concretizeze Daniel Verejanu, autorul și Coordonatorul proiectului, magistru în Relații Internaționale.. 

La lansarea proiectului au vorbit și tânărul Cătălin Moroi, director adjunct la Centrul Municipal de Tineret, care face parte din echipa de tineri care realizează proiectul, Un grup de tinere de la Colegiul „Alexei Mateevici” au extins atmosfera lansării proiectului, prezentând un recital exceptional de cântece (voce, chitară și pian).

Lansarea proiectului a fost onorată de E.S.Doamna Christa GOLLNER, Consul al Ambasadei Austriei la Chișinău și de domnul Dmitri PANIN, Consilier personal al Ambasadorului, Ambasada Azerbaijanului.

Organizația Mondială a Copiilor Talentați (OMCT), este un ONG international de tineri voluntari, cu cartierul general la Chișinău care a deținut statut participativ la Consiliul Europei (în anii 2001-2017). Proiectele lansate și implementate de OMCT sunt cunoscute departe peste frontierele republicii (Revista Micul Prinț, publicația îndrăgită a 

tinerelor talente, care se editează din 1992, Festivalul-Concurs Internațional al Talentelor Lumii „Micul Prinț”, care a lansat deja peste 30 mii de tinere talente de pe toate continentele, Conferința Transfrontalieră a Tinerilor Jurnaliști, Politicieni, Juriști, Economiști, Artiști visavis de extinderea UE, Caravana Culturii Păcii, care în 2000 porni de la Chișinău, trecând din țară în țară, din capitală în capitală, până la Consiliul Europei (Strasbourg) și UNESCO (Paris), unde membrii Caravanei, voluntarii cei mai activi la acel timp, au fost primiți de înalte oficialități, și alte, peste 100 de proiecte).

În 2001 OMCT a lansat proiectul „Cluburile Consiliului Europei”. Primul Club, fiind creat în capitala moldavă, a lansat în același an proiectul Ora Consiliului Europei, un proiect de durată, un proiect original pentru tineretul studios.