Album „Renata Verejanu. Destin în imagini”

 

Se lucrează la o nouă ediție a volumului 

„ALBUM RENATA VEREJANU. DESTIN ÎN IMAGINI”

la care se vor adăuga imagini de la evenimentele de după pandemie

Unicul eveniment cultural din acel an

 Întâmplător am dat de un material despre Festivalul de Poezie, ediția din 2020, din timpul pandemiei, unicul eveniment cultural desfășurat în acel an în Moldova

 

Nr. 1/2021 www.casadecreatie.md

 Festivalul Internaţional de Poezie                                   „Renata Verejanu”

Participanţii la Spectacolul de Gală și Decernarea Premiilor ediţiei a VII-a a Festivalului Internaţional de Poezie „Renata Verejanu” aveau să inunde reţelele de socializare pentru toată luna septembrie cu sute de felicitări și imagini de la acest original și nespus de descătușat eveniment literar-cultural-educaţional de o înaltă moralitate, lumea apreciind-ul ca: „Cel mai important eveniment cultural din anul 2020” (poetul Victor Ciobanu), „Evenimentul care m-a marcat pentru toată viaţa” (Natalia Mazâlu Miron, de la Varatuic, Râșcani), „Vreau să-mi exprim recunoștinţa și admiraţia pentru faptele Distinsei Doamne Poete Renata Verejanu, protagonista și sufletul evenimentului, dacă ţinem cont de timpuri, sunt fapte eroice, care rămân înveșnicite în memoria multor contemporani, de aici, din Moldova, baștina poetei, dar și a cetăţenilor altor ţări și popoare, pe care doar mărinimosul om de creaţie știe să-i reunească la Chișinău. Scriitoarea merită consideraţia supremă”, (printre multe laude, spuse Veronica Simionică Hasnaș, de la Bălţi). „Am urmărit în direct transmisiunea. Am participat emoţional la cote maxime. Îmi pare nespus de râu că nu am putut fi acolo, pe Aleea Clasicilor, dar vom găsi noi o cale să ajungem, chiar dacă vor căuta să ne oprească! Ce mi-a plăcut? Totul. Noi vă mulţumim pentru tot și rămânem cu inima alături de voi!”, scrise Gabriel Todica, artistul plastic caricaturist de la Fălticeni, Suceava (România).

Și multe alte epitete și cuvinte frumoase, pe care sărbătoarea poeziei le merita pe deplin, au împânzit frumos Internetul și au răsunat pe Aleea Clasicilor Literaturii Române, și Eminescu 9în monumentul de-alături) le veghea pe toate din ceruri, posibil, fiind bucuros și mândru de urmașii săi.

…Or, până a începe ceremonia de decernare, echipa care pregătea evenimentul, patru voluntari de la Academia Europeană a Societăţii Civile (autorul și realizatorul proiectului) și Uniunea Internaţională a Oamenilor de Creaţie (printre care și subsemnata), fiind răspunzătoare de desfășurarea aceatei ediții, toţi eram cuprinși de mari emoţii, or, nu mai era ziua de ieri plină de soare și căldură, ci era o zi rece, cu cerul năvălit de nori gata să plouă, în timp ce se aduceau și se plasau deja scaune pentru invitaţi, aparatura pentru sonorizare, aparatura de filmare, deosebite și unice diplomele, medaliile, trofeele, antologia festivalului — tot și toţi fiind sub cerul liber și ce aveam să facem dacă năvălea o ploaie torenţială… Și mai persistau neliniștile pandemiei și o mare grijă, răspundere de a fi toate la cel mai înalt nivel organizatoric și artistic. Dar toate aceste neliniști au durat până doamna Mariana Bahnaru, artista poporului, prezentatoarea spectacolului, anunţă deschiderea evenimentului…

Desfășurat la 4 septembrie 2020, în premieră pe Aleea Clasicilor Literaturii Române din Grădina Publică „Ștefan cel Mare și Sfânt”, cu un număr restrâns de invitaţi prezenţi, doar învingătorii din Republica Moldova a acestei ediţii a festivalului, ci cu sute de participanţi online — Spectacolul de Gală și Decernarea Premiilor a avut un mare răsunet, fiind transmis online în direct de către Institutul de Dezvoltare a Societăţii Informaţionale al MECC, și, a doua zi, de Televiziunea publică și Radioul naţional transmiţând pe parcursul întregii zile un colaj cu crâmpeie și interviuri de la evenimentul plin de magie și multă energie pozitivă, creatoare. Astfel, participanţii la ediţia a VII-a a festivalului, cei care nu au putut să vină, din Canada, SUA, Germania, Franţa, Ucraina, Australia, mai multe orașe ale României, au avut posibilitatea să participe online la desfășurarea ceremoniei de premiere, eveniment extraordinar cu care s-au încununat cele șase luni de muncă a Festivalului Internaţional de Poezie „Renata Verejanu”, (care se desfășoară în fiecare an, de la 1 martie până la 1 septembrie), exprimându-și bucuria coparticipării, urmărind întreg spectacolul, auzindu-și numele și ce premiu au obţinut, primind felicitări, rezonând cu magia spectacolului de pe Aleea Clasicilor din inima capitalei moldave.

Evenimentul a fost jurizat de o aleasă echipă de mari personalităţi: compozitorul academicianul Eugen Doga (unul dintre președinţii Festivalului, ediţia având doi președinţi ai juriului), criticul și istoricul literar Alex Ștefănescu de la București (al doilea președinte), acad. Ion Druţă (Moscova), acad. Vasile Tărâţeanu (Cernăuţi, Ucraina), acad. Ioan Aurel Pop, președintele Academiei Române, acad. Mihai Cimpoi (cel care printre primii a salutat Festivalul, fiind președintele juriului la primele cinci ediţii), dr. Adrian Dolghi, vice director al Institutului Patrimoniului Cultural al MECC, Anatol Moraru, poet și profesor universitar, Bălţi, Tudor Paladi, poet și critic literar, Daniel Verejanu, exeget blagian, președintele festivalului.

Compozitorul Eugen Doga a apreciat Spectacolul de Gală și Decernarea Premiilor drept un mare eveniment cultural: „Această frumoasă manifestare culturală, de poezie, este o dovadă că mai sunt scântei în spiritul acestui popor. Avem un eveniment mare, care ne va aduce la noi realizări, ne va aduce acasă, la acea casă ce e în fiecare dintre noi, la acea casa care se cheamă credinţă, se cheamă patrie, casa spiritului”, — a menţionat președintele juriului internaţional.

„Poezia, Muzica, Artele Plastice aceste mari puteri nu pot fi învinse nici de o pandemie. Azi mai facem un bine, aici, în inima Chișinăului, pe Aleea Clasicilor, lângă marele Eminescu, — avea să afirme protagonista festivalului, care, din când în când intervenea, ca o gospodină ce-și primește oaspeţii la cea mai mare sărbătoare a casei. Deseori poeta afirmă că toate proiectele îi reușesc să le implementeze, pentru că le desfășoară împreună cu lumea. Ediţia a VII a festivalului a avut parteneri de încredere: Institutul Patrimoniului Cultural al MECC, Primăria mun. Chișinău, Institutul de Dezvoltare a Societăţii Informaţionale al MECC, Biblioteca municipală B. P. Hașdeu, Compania Teleradio-Moldova, Ministerul Afacerilor Interne… Ediţia a VII s-a desfășurat sub patronajul Comisiei „Cultură, educaţie, cercetări, tineret, sport, mass-media” a parlamentului Republicii Moldova.

Festivalul dispune de șase secţiuni de concurs: Poezie de autor, poezie dedicată; Eseu, mesaj, interviu, scrisoare; Recital/ artiști declamatori; Traduceri; Compoziţie; Poezia în viziunea artiștilor plastici. La secţiunea „Poezie de autor” Premiul I l-au împărţit Victor Voinicescu (de mulţi ani plecat la Paris) și Viorica Toacă Osipova (Anenii Noi). La sub-secţiunea „Poezie dedicată” Premiul I l-au împărţit Victor Ciobanu (Chișinău) și Natalia Mazilu Miron (Văratic, Râșcani), Premiul II îl obţine Mirela I. Grigore (România), Premiul III revine poeţilor Petru Hasnaș (Chișinău), Svetlana Grigoriev (Codru, mun. Chișinău), Petru Rotaru (Cojușna, Strășeni), Roxana Elena Sandu (Slobozia, Ialomiţa, România). La secţiunea „Eseuri, Interviuri, Scrisoare” Premiul I — Liliana Liciu (București, România), sub-secţiunea „Interviuri” Premiul II — Anatol Caraman (Mereni, Anenii Noi), sub-sec- ţiunea „Mesaj” Premiul II — poetei Maria Tonu (Canada), sub-secţiunea „Scrisoare” — Premiu III i-a revenit doamnei Veronica Simionică Hasnaș. Secţiunea „Recital” a descoperit adevăraţi artiști ai cuvântului: Maria Chihaia (de prin părţile Vasluiului, România, în prezent domiciliată în Italia) s-a ales cu Premiul I, cu Premiul II — David Surachi și Nica Sârbu, ambii elevi la școala 12 din Chișinău. La secţiunea „Traduceri” Premiul I l-a obţinut Daniel Ioniţă (Australia) și Premiul II — Maria Cozma Crocy (Franţa).

Daniel Verejanu, cunoscând foarte bine limba engleză, a fost rugat de traducător să dea citire unui poem, Criterii, din cele traduse de Daniel Ioniţă, iar autoarea poeziei, Renata Verejanu, a citit poezia în original. La Secţiunea „Compoziţie” Eugen Doga i-a înmânat Premiul I compozitoarei Lidia Ciubuc, pentru cântecul Fulgerul din inimă, Premiul II bardului Valeriu Mocanu pentru cântecul Tangoul anotimpurilor, ambele cântece pe versuri de Renata Verejanu. La secţiunea „Poezia în viziunea artiștilor plastici” Premiul I a fost împărţit la patru artiști plastici concurenţi: Nana Plămădeală (New York, Bruxelles, Belgia), Ina Stana Rebigan (Giurgiu, România), Daniel Todica (Fălticeni, Suceava, Româ- nia), Gabriel Tora (Mamaia, Româ- nia). Constanţa Abălașei-Donosa și Maria Filipoiu, poete din România, participante deja la câteva ediţii a festivalului, la cea de-a VII înscriindu-se în trei secţiuni, au primit premiul „Ambasador al Culturii Păcii”, titlu onorific pe care l-au primit toţi membrii juriului și partenerii festivalului.

 Mulţi dintre premianţi în discursurile lor au adus omagiu festivalului, proiect atât de necesar literaturii, culturii, procesului educaţional din Republica Moldova, prestigiului în lume a micului stat. Au răsunat poemele și cântecele premiate.

Festivalul are și menirea de-a promova tinere talente. Cutremurătoare a fost clipa evaluării a celei mai tinere participante la primul concurs internaţional din viaţa dânsei, celei mai tinere poete, Nica Sârbu, elevă în clasa a II de la școala nr.12, ce face parte din generaţia născută după aprilie 2009, generaţie pe care Renata Verejanu dorește să-i facă poeţi, fiind ferm convinsă că această generaţie va aduce dovada că Poezia, Muzica este marea putere, adevărata putere. Nica Sârbu a recitat pe Aleea Clasicilor Literaturii Române prima sa poezie, a recitat foarte frumos, și primi, alături de profesioniști, Premiul și medalia festivalului, înmânată de compozitorul Eugen Doga, care s-a ridicat, alături de poeta Renata Verejanu, ascultând bujorul de fetiţă, blagoslovit cu acest magic nume junele poet, anume de către Festivalul Internaţional de Poezie „Renata Verejanu”, festivalul care în acea clipă o lansa la nivel internaţional:

Poetul

Eu vin la tine azi, poete,

Cu plecăciune și mirare

Și vântul e la mine-n plete

Cu toate razele de soarele…

Eu vin la tine azi, poete

S-ascult cuvântul Dumitale:

De mama dragă și de plai,

De frumuseţea din petale…

Poete, azi la tine vin…

Ești cerul luminos, senin,

Ești liniștea din clasa noastră

Care privește în fereastră…

„Festivalul Internaţional de Poezie ,,Renata Verejanu” m-a marcat pentru tot restul vieţii. Pentru această frumoasă sărbătoare îi sunt recunoscătoare protagonistei acestui inedit festival, distinsei doamne poete Renata Verejanu. În pofida situaţiei din întreaga lume (mă refer la pandemie) această minunată, curajoasă și puternică doamnă a adunat în inima capitalei, pe Aleea Clasicilor lume iubitoare de frumos: poeţi, prozatori, eseiști, traducători, compozitori, interpreţi, artiști/declamatori, artiști plastici… Am fost onorată, ca printre acești oameni minunaţi, să fiu prezentă și eu. Cu siguranţă ecoul festivalului îl voi resimţi și peste zeci de ani! Sincere felicitări tuturor participanţilor și laureaţilor Festivalului Internaţional de Poezie ,,Renata Verejanu” ediţia a VII. Mult stimată scriitoare Renata Verejanu, ne închinăm până la pământ în faţa domniei dumneavoastră!” scrise Natalia Mazîlu Miron, după ce dădu citirii lucrarea sa de concurs „Scrisoare către Poet”.

Deoarece evenimentul s-a desfășurat în continuarea Sărbătorii Limba Noastră Română, multe mesaje de salut, sosite online în timpul evenimentului, aveau tangenţa celui trimis de Constanţa Abălașei-Donosa, poet și artist plastic de la Brăila, România: „Respect, admiraţie și preţuire! Sincere felicitări iubiţi fraţi de peste Prut pentru ceea ce faceţi pentru cultura românească! La mulţi și binecuvântaţi ani Limba Română! La mulţi și binecuvântaţi ani Festival Internaţional de Poezie „Renata Verejanu”, Chișinău 2020! La mulţi ani, creatori români de pretutindeni! La mulţi ani, frumos oraș Chișinău!”

Pe parcursul a două ore Grădina Publică „Ștefan cel Mare și Sfânt” a fost dominată de o energie aparte, de bunătate, de metafore, de cântece și voci superbe, de melodiile capodopere ale maestrului Eugen Doga.

Și la cea de-a VII ediţie a Festivalului Internaţional de Poezie „Renata Verejanu”, ca și la toate celelalte ediții, a fost editată Antologia VII, antologia festivalului.

„Putem afirma că Festivalul are propria sa bibliotecă, are deja șapte Antologii, volume editate color, în care găsim lucrările învingătorilor la fiecare ediţie: eseuri, traduceri, mesaje, scrisori, lucrările artiștilor plastici, a compozitorilor… Astfel festivalul reunește în aceste originale Antologii zeci și sute de oameni de creaţie din diferite ţări, reuniţi de Măria Sa, Poezia,” avea să concluioneze poeta Renata Verejanu, protagonista festivalului.

ANGELA OLĂRESCU,

DIRECTOR, FILIALA BIBLIOTECII „HRISTO BOTEV”,                                                                                                         MEMBRU AL UNIUNII INTERNAŢIONALE A OAMENILOR DE CREAŢIE

Ce ține de numele poetei Renata Verejanu

 Evenimente cultural-educaționale în primele zile ale toamnei

Ediția a XII a Festivalului Internațional de Poezie                              „Renata Verejanu”

Academia Euopeană a Societății Civile (Academia ESC), autorul proiectului, în parteneriat cu Institutul de Filologie al AȘM și Compania ”Teleradio-Moldova”, în 2014 a lansat în capitala moldavă un proiect unic: Festivalul Internațional de Poezie „Renata Verejanu”, pentru a susține creația renumitei scriitoare care nu era prezentă în librăriile și bibliotecile din țară pe măsura talentului și a operei vaste. Totodată, festivalul a devenit un bun al oamenilor de creație din diasporă și al îndrăgostiților de frumos din spațiul limbii române. La următoarele ediții au aderat o mulțime de parteneri morali de la Ocnița până la Cahul, din România, Australia, Canada, Danemarca și nu doar.

Cea de-a XII ediție a Festivalului Internațional de Poezie „Renata Verejanu”, desfășurată în prima duminică a lui septembrie 2025 la Chișinău, a reunit la  Biblioteca Municipală  B.P.Hașdeu, Biblioteca „Transilvania” - poeți, eseiști, artiști/declamatori, traducători, compozitori, interpreți, artiști de teatru și cinema, artiști plastici din diferite generații, diferite țări, diferite cetățenii. Pentru participanții din Australia, Canada, Danemarca, Germania, Franța, Israel etc. care nu au putut fi prezenți la Chișinău, festivalul s-a produs online. Și cu prezența fizică a participanților din Elveția, Italia, mai multe orașe din România și Republica Moldova.

Printre premianții ediției a XII-a se numără doi copii foarte talentați Alexandr Rurinchevici, Ocnița și Maria Andronic,  Călărași, Secțiunea „Poezie recitată”.  

Cei mai  mulți participanți cu premii sunt la Secțiunea „Poezie de autor”, mai ales la „Dedicație”, ca să numim doar o parte:  poeții Angela Mândâcanu, Marioara Vișan (Italia), Nina Lavric (Elveția), Veronica Simionica Hasnaș (Bălți), Maria Dodu, Natalia Mazîlu-Miron (Varatic), Florentina Danu (Brașov),  Sandu Roxana Elena (Slobozia, România), care s-au bucurat și de câte un trofeu (or, protagonista festivlului veni cu ideea de a oferi 8 trofee în loc de 1, precum prevede Regulamentul), Marin Rada (Slatina, România), Lidia Zadeh (București), Petru Hasnaș, Mihai Babei (Iași), Cristina Maria Nița (Italia), Vlad Badrajan, eleva Olesea Cebotari, studenta Florina-Loredana Dobre (Constanța), profesoara Vetina Dumitru (Râmnicu Sărat), Nina Ojog (Râșcani), Eugenia Micu (Deva). Ion Prisăcaru, Diana Rîbac am împărțit premiile II și III, fiecare primind și câte o medalie...  La această secțiune mai mulți laureați au obținut Premii Speciale și minunatele diplome.

 La Secțiunea „Poezia în viziunea artiștilor plastici” trofeul a fost obținut de dna Ina Stana Rebigan (Giurșiu), care a avut și o expoziție de lucrări „Poezia Renatei Verejanu în viziunea artiștilor plastici” deschisă la 29 august 2025, la Biblioteca Transilvania, Chișinău.

La Secțiunea „Compoziție, Interpreți”, premiile au fost desemnate poetei Natalia Bradu, Bălți, compozitorului Vitalie Popovici și Interpretului Daniil Șironga.

 Ediția a XII-a a Festivalului Internațional de Poezie „Renata Verejanu” a fost dedicată Aniversării de 30 de ani de activitate a Orgnizației Mondiale a Copiilor  Talentați (OMCT).   Exegetul blagian, Daniel Verejanu, directorul Festivalului și coodronatorul acestor două proiecte, pe umerii cărui a revenit peste 50% de muncă, împreună cu membrii juriului, prezenți la eveniment, a înmânat 11 trofee,  12 medalii și 50 de  diplome minunate. Dar nu a uitat să înmâneze și frumoasa Antologie a festivalului, volumul al XII, color, cu materialele învingătorilor acestei ediții, or, cele 12 volume de la cele 12 ediții ale festivalului au fost editate de voluntarii Academiei Europene a Societății Civile, în cadrul Proiectului „Alternativa Societății”, proiect lansat în 2005 și coordonat de Daniel Verejanu.

Deoarece o mare parte a membrilor Uniunii Internaționale a Oamenilor de Creație (UIOC) au participat la ediția a XII a Festivalului Internațional de Poezie „Renata Verejanu”, evenimentul a continuat în partea a doua a programului de activități cu Gala Premiilor UIOC.

La  Secțiunea „Carte de poezii”, editată în 2024, Premiul Uniunii Internaționale a Oamenilor de Creație a fost acordat poeților: Marioara Vișan. Italia, pentru cartea „Printre poeme de suflet”, Getei Lipovanciuc, pentru cărțile „În brațele mântuirii, La braț cu sufletul”, Veronica Simionica Hasnaș, Bălți, pentru cartea „În umbra dorului”, Ninei Lavric, Elveția, pentru cartea „Plaiule, tezaur sfânt”, Mariei Dodu, pentru cartea „Plaiule, tezaur sfânt”, Dianei Rîbac, pentrucartea „Trandafirul”, Ninei Ojog pentru cartea „Picături de suflet”, Ludmilei Maciuga, Italia, pentru cartea „Mireasmă de leac”,  epigramistului Ion Cuzuioc, pentru cartea „Prin stativele poeziei”,  Ion Cuzuioc și Andrei Grădinaru, pentru cartea „Muguri  înfloriți”, 

Secțiunea „Carte de proză”, editată în 2024, Premiul Uniunii Internaționale a Oamenilor de Creație l-au obținut scriitoarea Valeria Dascăl,  pentru cartea  „Să vezi Parisul”, Mirela Penu, București, „Scrie pe cer. Povestiri din România”, Anatol  Caraman, Mereni, pentru cartea „Din a  cuvântului lumină”, Angela Mândâcanu, pentru cartea „Eugen Doga”., Jurnalistei Raia Rugac, pentru cartea Zidari întru veşnicirea Neamului.

Secțiunea Artiști plastici, pentru activitate inspirată participare la expoziții de anvergură în 2024, Premiul Uniunii Internaționale a Oamenilor de Creație a fost oferit artiștilor  Ina Stana Rebigan, Giurgiu,  Cătălina Codreanu, Barcelona,  Cristina Maria Nița, Italia.

Secțiunea Jurnaliști, activitatea anului 2024, Premiul Uniunii Internaționale a Oamenilor de Creație l-au obținut Galina Codreanu, journalist TV și Andreea Arsene, Danemarca.

Secțiunea „Coregrafi, Dansatori”, Premiul Uniunii Internaționale a Oamenilor de Creație pentru activitate rodnică în 2024, participarea la concursuri naționale și internaționale, l-a obținut coregraful Serafima Prodan.

Premiul Uniunii Internaționale a Oamenilor de Creație, pentru spectacolele muzical-literare, 2024, a mers către poetul, regizorul, compozitorul Ion Prisăcaru, interpretele Gabriela Tocari, Liliana Czacu, Ludmila Rotaru, Camelia Florecu, București, Ala Caștelean, Cernăuți, Angela Mocanu, Barcelona, compozitoarea și profesoara Olga Mațarin Trudov, compozitorul Adrian Beldiman, trubadurul Valeriu Mocanu, interpretul Iulian Urlea, Giurgiu.

Premiul Uniunii Internaționale a Oamenilor de Creație a fost oferit mai multor membri activi, pentru activitatea anului 2024, în diverse domenii: acad. Ion Tighineanu, poeților Tudor Palladi, Viorica Toacă Osipova, Natalia Mazilu Miron, Varatic, Petru Hasnaș, Eugenia Zabulica, Bălți, Ecaterina Iurcu, Petru Rotaru, Mariana Dicusară, Edineț, poetei traducătoare Svetlana Grigoriev, Israel, Natalia Bradu, Bălți, Vlad Badrajan,  Marin Rada, Slatina, România, Corin V Petraru și Petre Jipa, Germania, scriitorii și editorii Romeo Tarhon, București și Mariei Tonu, Canada, poet și traducător Daniel Ioniță, Australia, artistului de teatru și cinema  Victor Voinicescu, Paris, Ion Tataru, Victor Rusu, vocaliștilor Angela Mocanu, Barcelona, Tatiana Badan și Massimo Leurini (Italia), profesorului Constantin Harabor, București etc...

Premiul Uniunii Internaționale a Oamenilor de Creație, Secțiunea „Parteneri”, a fost înmânat Dnei Parascovia Onciu și Dnei Ludmila Capița (de la Biblioteca „Transilvania”).

Coordonatorul de proiecte Daniel Verejanu, membrii echipei Carolina Alexandru și Malvina Marfin - au primit câte un premiu pentru proiectele implementate în 2024.

Cărțile, lucrările oamenilor de creație, participanți la Gala Premiilor UIOC au fost prezentate la Expoziția-Eveniment „Oamenii de Creație și Limba Română” (inaugurată la 29 august și va fi deschisă până la 29 septembrie) la Biblioteca „Transilvania” din capitală, unul dintre partenerii actualei ediții. 

Câteva cuvinte despre această familie, unică în Europa, de oameni de cultură și activiști civici de la Chișinău.

Activistul Civic Daniel Verejanu a făcut studii la Liceul „Jean Monnet”, București, clasele a VI-XII, unde a susținut bacalaureatul, apoi facultatea de „Relații Internaționale” la prestigioasa instituție universitară SNSPA, București,  apoi un master la Academia de Administrare Publică de pe lângă Președinrele Republicii Moldova, alt master, în Drept, la Universitatea Liberă și Independentă din Moldova, studii doctorale la Institutul de Filologie al Academiei de Științe a Moldovei, stagieri la Consiliul Europei (Strasbourg), și UNESCO (Paris etc.). Activitatea și-a început-o la vârsta de 10 ani la Revista „Micul Prinț”, apoi în Consiliul de Conducere al Organizației Mondiale a Copiilor Talentați (OMCT), a fondat și a condus Primul Club al Consiliului Europei (2001-2017), lider la Academia Europeană a Societății Civile (2003-prezent), FMACCU (2000-2019), președinte al Consiliului de Conducere al Uniunii Internaționale a Oamenilor de Creație (2018-2024). Coordonează mai multe proiecte devenite o frumoasă tradiție, printre care: Festivalul-Concurs Internațional al Talentelor Lumii „Micul Prinț” (2000-prezent), „Ora Consiliului Europei” (2021-prezent), Revista Micul Pinț și Ziarul „Copiii Europi” (2000-prezent). Munca sa de activist civic și coordonator de proiecte a fost apreciată cu distincția de Stat „Ordinul Civic”, cu premiul Ministerului Tineretului „Cel mai activ Coordonator de voluntari” cu multe alte premii. Iar munca literară cu Premiul Municipal al Tineretului, Chișinău, 2019, pentru  volumul „Lucian Blaga, puterea creatoare ca putere absolută”, Diploma de onoare la Festivalul AVANGARDA XXII, Bacău, România, 2018, premiul la Gala Premiilor UIOC cu volumul „Metafora, comunicarea dintre conștient și inconștient”. Dispune de zeci de publicații în reviste de prestigiu în țară și peste frontierele ei, în română și engleză. A fost invitat și premiat la Festivalul Internațional „Lucian Blaga” de la Sebeș, România. A debutat cu microromanul „Semnul Crucii”, în 1997. În prezent, Daniel Verejanu, magistru în relații internaționle și magistru în drept, activează la un minister, unde este salarizat, și, în timpul liber - la Asociațiile sale, muncește doar pe entuziasm, continuând să editeze Revista „Micul Prinț” și Ziarul „Copiii Europei”.

     Poeta și activistul civic Renata Verejanu, protagonista festivalului, a riscat cu viața sa și a celor apropiați, fiind unul dintre primii scriitori de pe linia întâi a renașterii naționale și a procesului de democratizare, a fost în echipa de șoc, precum afirmă poetul Arcadie Suceveanu. Este licențiata a mai multor facultăți, a muncit 14 ani la două Ministere, a făcut stagii la Strasbourg, Paris, Atena, este fondatoarea primelor structuri ale Societății Civile din Republica Moldova: Cenaclul „Grai Matern” (1988), Agenția Tinerilor Jurnaliști „AMP-Internațional” (1991), Revista „Micul Prinț” (1992), Organizația Mondială a Copiilor Talentați (1995) cu cartierul general la Chișinău și statut participativ la Consiliul Europei (2021-2017), Ziarul „Copiii Europei” (1997), Clubul Consiliului Europei (2000), Federația din Moldova a Asociațiilor, Centrelor și Cluburilor UNESCO (FMACCU, 2000), Academia Europeană a Societății Civile (2003), Uniunea Internațională a Oamenilor de Creație (2018) ș.a., toate cu personalitate juridică, înregistrate la Ministerul Justiției, asociații de voluntari cu care a lansat și implementat peste 100 de proiecte de nivel național și internațional.  

 Renata Verejanu, scriitoarea cu un stagiu literar de peste 50 ani, este autoarea a peste 70 titluri de carte de autor (de poezii, romane, proză filosofică, eseuri, portrete, opinii, pledoarii, interviuri, maxime și cugetări…), pentru copii și adulți, multe dintre ele premiate la Saloane Internaționale de Carte de anvergură din țară și de peste hotare (”Până la dragoste”, 1979,”Ofrandă omeniei”, ”Acest timp al Iubirii”, ”Metafora nemuririi”, ”Iubirea pe toate le vede”, „În lumea Renatei Verejanu. Maxime și cugetări”, ”Provocați-mă să devin genială”,”Eu am știut să fac din viața mea o sărbătoare”, ”Poetul dintre milenii”, ”Înnobilarea acestei lumi”, romanul ”Geniul invizibil” ș.a.).   

     Activitatea scriitoarei a fost înalt apreciată cu nenumărate premii literare, multe evenimente literare, culturale, educaționale, sociale poartă numele poetei: „Anul Renata Verejanu” 2017,  lansat de Centrul Academic Internașional Eminescu, Anul „Renata Verejanu” la Biblioteca „Hristo Botev”, „Zilele Poeziei Moderne cu Renata Verejanu”, 2018, Festivalul „Renata Verejanu” la Biblioteca raională din Ungheni, având premii și titluri onorifice: Premiul „Omul Anului” al Companiei Teleradio-Moldova, Academician de Onoare al Societății Civile, Ambasador al Culturii Păcii,  Premiul Uniunii Scriitorilor din Moldova, Premiul Uniunii Scriitorilor din România și Premiul de Excelență și „Antologia de Poezii a Anului”, la Concursul de Creativitate Literară, Bacău, România, 2018, și multe alte premii importante... Sriitoarea Renata Verejanu este prima între colegii de condei 70-ști, 80-ști etc., opera cărei a fost înalt apreciată la cele mai multe Conferințe științifice personale la Academia de Științe a Moldovei, Simpozioane la instituții universitare, colegii și biblioteci publice, Expoziții-Eveniment la Biblioteca Națională a Republicii Moldova (2017, 2022) și Parlamentul Republicii Moldova (2017). Ci poeta Renata Verejanu susține că medalia „Regina Poeziei” e cea mai importantă distincție, cel mai drag premiu, căci e o medalie unică și e oferită de copiii talentați ai capitalei, care o numesc pe poetă „Mama tuturor copiilor talentați ai lumii”.

         Prin deecret prezidențial, poetei Renata Verejanu i s-a decernat distincția/demnitatea  de Stat „Om Emerit al Republicii Moldova” (2010) și, prin decizie guvernamentală, din octombrie 2021, oferindu-i-se Îndemnizația de Merit ce se acordă personalităților notorii pentru realizări deosebite și activități remarcabile în domeniul creației literare. Festivalul Internațional de Poezie „Renata Verejanu” care din 2014, an de an se desfășoară la Chișinău, a așezat Republica Moldova în rândul țărilor care desfășoară asemenea evenimente importante.                

Poeta este membru al Uniunii  Scriitorilor din Moldova (din 1990) și președinte al Uniunii Internaționale a Oamenilor de Creație ( din 2018).

                                               

Reporter AMP-International

https://kultapogeum.space/andreea-arsene-in-dialog-cu-scriitoarea-renata-verejanu/

https://kultapogeum.space/renata-verejanu-un-stagiu-literar-de-jumatate-de-secol/

https://kultapogeum.space/din-seria-poetilor-cu-har-divin-renata-verejanu-o-viata-inchinata-culturii-si-activismului-civic/

Un dialog Danemarca & Republica Moldova

De vorbă cu poetul drag

Andreea Arsene: Doamnă Verejanu, vin cu un buchet de felicitări pentru cel de-al 70-lea volum de poeme, Al cincilea anotimp, Femeia (din colecția Opera Omnia), pe care l-ați editat acum câteva luni, despre care am citit în presa din Republica Moldova. Având acum un asemenea bagaj literar, vreau să aflu, cum a influențat mediul intelectual profund românesc, cu valențe și deschideri spre valorile universale, formarea dumneavoastră ca poet?

Renata Verejanu: Pe când debutam în presa republicană, prin anul 1977, cu poemele Sorbona, Oftat închis în auz, Vânzătorul vârstelor, Respirația moleculei, Îmi știu soarta pe de rost, Izvor cu numele mic, inspirație și alte vreo trei sute poezii, pe care cred că mi le-a șoptit Puterea Divină, aceste poeme se deosebeau de tot ce apărea la acel timp în presa de la Chișinău și cei care serveau sistemul au încercat să mă excludă din procesul literar, eu nefiind parte din nici o grupare, veneam de la Politehnică și nu de la litere. Ci am știut să mă regăsesc pe o potecă pe care trecuse Mihai Eminescu, Lucian Blaga, Nichita Stănescu… Pe aceste poteci m-am întâlnit mai târziu cu Marin Sorescu, Ileana Mălăncioiu, Ana Blandiana și mulți alți poeți mari din dreapta Prutului, cărțile cărora le procurasem de la librăria Drujba de la Moscova (făcându-mi o bibliotecă foarte bogată de carte românească), apoi, după 1989, am cunoscut personal mulți dintre autorii cărților citite. Or, cititul dintotdeauna a fost plăcerea care mă face fericită. Deși doar viața, iubirea de viață mi-a inspirat creația.

A.A. Cum a fost experiența de debut și publicare a poeziilor în revistele din fosta Uniune Sovietică și care a fost reacția publicului față de creațiile dumneavoastră?

R.V. În timpul când îmi făceam studiile la Institutul de Literatură „Maxim Gorki”, în capitala Uniunii, poezia mea a fost foarte înalt apreciată. Și mai mult, redacțiile centrale, fiind sătule de poezie servilă, căutând autori originali, neînfricați, m-au invitat să public în ediții literare importante, cu tiraje de peste un milion de exemplare, poeziile fiindu-mi traduse nu doar în limba rusă, ci în peste 20 cele mai răspândite limbi ale lumii (chineză, arabă, engleză, spaniolă, franceză, germană, italiană, japoneză etc.). Moscova publica literatură de înaltă calitate, spre deosebire de capitalele republicilor unionale, unde turnătorii îi distrugeau pe cei mai talentați. Apoi îmi apăru primul CD cu un tiraj de 50 mii exemplare, am fost invititată în componența unei delegații internaționale de tineri creatori pentru o deplasare de creație pe o lună de zile la Baical, în Siberia. În 1980 am susținut, în prezenta rectorului, pe notă maximă lucrarea de licență, care era de fapt manuscrisul cărții de debut „Până la dragoste” (1979, Chișinău), lucrarea fiind apoi tradusă în limba rusă și editată la Moscova, în 1982, în volumul „Do liubvi”, cu un tiraj de 30 mii de exemplare, ca în 1983 cartea să obțină un mare premiu – Premiul Literar Unional „Maxim Gorki”. Mari nume ale literaturii contemporane, precum Andrei Voznesenski, Otar Chiladze, Evgheni Evtușenko și alții mi-au apreciat poezia. Am fost invitată în ospeție de Ion Druță. În casa de la Moscova a lui Druță am stat de vorbă cu distinsul romancier ore în șir. Peste multe decenii, venind cu critical literar Tudor Palladi în ospeție la Ion Druță, în casa de la Chișinău, am fost surprinsă să aflu că marele romancier își amintea toată discuția noastră de prin 1979. Privind peste ani, am constatat că în viață am avut noroc să cunosc mari personalități, și în activitatea literară, și în activitatea din Societatea Civilă. Omul de creație care nu are destin, nu va crea nimic trainic, de durată. În acei ani mi-am dat sama că Dumnezeu mă lăsa să fac ce vreau. Eu, conștientizând că dispun de har divin, doream să mă realizez. În felul acesta mi-am creat destinul, pe care nimeni nu mi-l poate plagia.

A.A. Cum ați simțit cenzura și restricțiile politice asupra poeziei în timpul anilor de început și cum ați reușit să vă exprimați creativitatea în acele condiții?

R.V. Poezia pe care o scriam era atât de plină de viață, plină de metafore noi, originale, încât ziarele, revistele care aveau un redactor mai curajos, îmi publicau creația fără nici o cenzură. Adevărat, acele publicații erau apoi intimidate drastic de sistem. iar cărțile îmi erau reținute la unica editură, a statului, unde avea dreptul un poet să-și editeze opera. Mi-au fost respinse mai multe manuscrise de nuvele, romane fantastice și chiar poezii pentru copii, care așa și nu au fost editate în secolul XX. Manuscrisele de poezii pentru tineret și adulți au fost reținute 10 ani, redactorii storcând din ele metaforele inedite. Eu, calm, le șopteam unor redactori: nu furați metaforele care poartă chipul sufletului meu, oricum odată și odată am să editez cărțile reținute. Abia în timpul procesului de renaștere spirituală, fiind pe linia întâi, în echipa de șoc, cum zicea poetul Arcadie Suceveanu, cred că am influiențat cumva apariția editorială, în 1989, a celor cinci manuscrise de poezii reținute. Deși fuseseră unite într-un singur tom, editat în grafie chirilică, volumul legendar Ofrandă Omeniei a speriat grav lingăii sistemului. În loc Ofrandei Omeniei să i se ofere Premiul Național, tirajul de cinci mii exemplare dispăru într-o noapte. Lucrătorii librăriei au reușit să ascundă doar 50 exemplare, pe care le-am dăruit la întâlnirile cu cititorii în 1991, în România (județele Buzău, Brașov, Iași).  Susținea un filosof, că poetul marginalizat, care e nevoit să scrie doar pentru sertar, foarte repede încetează să scrie. Dar, constata filosoful, asta în cazul poeților făcuți/confecționați de sistem. Poetul născut poet va scrie și mai înverșunat. Poeții adevărați înțeleg despre ce vorbesc.

A.A.. Cum ați reușit să vă păstrați pasiunea pentru poezie și limba română într-un mediu în care accesul la literatura română era limitat până în 1991?

R.V. Pentru mine Poezia nu e o simplă pasiune, e viața mea. După volumul de poeme Ofrandă omeniei am știut că m-am născut poet. Indiferent de activam la careva minister sau în careva structură a Societății Civile, am scris, am creat zi de zi. N-am făcut în viața mea altceva decât am creat: literatură, artă, evenimente literar-cultural-educaționale, proiecte naționale și internaționale unice, am creat bucurie pentru oameni, bunătate, demnitate, am creat prestigiul țării. Criticul literar Ion Ciocanu, la Serata mea de creație de la Uniunea Scriitorilor din Moldova, în 2009, zise: „Renata Verejanu e cu un pas înaintea timpului și a colegilor săi”. În acel an am decis să iau și locul editorului propriului destin, și să editez cele câteva lăzi îmbâcsite cu manuscrise.

A.A. Care sunt temele și motivele principale ce v-au inspirat în poeziile scrise în anii 70 și 80, și cum credeți că stilul și mesajul dumneavoastră poetic s-au schimbat de-a lungul timpului?

R.V. Cât mă cunosc, am scris despre om și viață… N-am căutat teme și motive la modă… N-am scris la comandă, n-am scris despre evenimente politice, n-am acceptat teme impuse… Omul și viața mi-au fost sursele de inspirație și tema unică, dovadă că poeziile scrise acum jumătate de secol par să fie scrise azi, când nu mai e cenzură, când nu mai e totalitarismul. Da, fiecare creator adevărat e o lume aparte, și unii și-au făcut carieră în lupta cu Poezia mea, cu metaforele mele, cu mesajele mele.

A.A. Cum ați reușit să vă păstrați vocea poetică distinctă și inconfundabilă în contextul schimbărilor literare și culturale din ultimele decenii? Cum vă mențineți creativitatea înfloritoare de-a lungul anilor?

R.V.  Lucru știut: poezia adevărată trece prin decenii, prin secole și, pentru cei mai norocoși creatori, prin milenii chiar. Eu sunt mândră de multe din poemele mele, scrise în secolul XX, să văd că trec prin ani, fiind și mai actuale azi, parcă ar fi fost scrise pentru un cititor din viitor, poeme pe care lumea din diferite generații le cunoaște pe de rost. Critica literară constată că poeziile  volumului antologic Ofrandă omeniei și alte volume au inspirat mai multe generții (70-știi, 80-știi…) și continue să inspire ultimele generații de poeți nu doar din Basarabia. Mă bucur să aflu că poezia mea inspiră compozitori talentați, artiști plastici, traducători, artiști declamatori, eseiști din diferite țări. Referințile critice și eseurile scrise pe marginea poemelor din cărțile Ofrandă omeniei, Poetul Dintre Milenii, Iubirea pe toate le vede, Provocați-mă să devin genială, Metafora nemuririi, Ard flăcările-n mine, Eu port cu mine un secol de iubire, Eu am știut să fac din viața mea o sărbătoare, Al cincilea anotimp, femeia, „Chișinău-București, București-Chișinău” etc. – constituie câteva biobibliografii și monografii voluminoase, editate în capitala moldavă în 2012, 2013, 2017, 2018, 2022. O mare parte din cărțile de poezii și romanul „Geniul invizibil” au obținut premii la Saloane Internaționale de Carte de anvergură din republică și de peste frontierele ei, au fost obiectul discuțiilor și înaltelor aprecieri la Conferințe Științifice de la Academia de Științe a Moldovei (2012, 2017), la Simpozioane de la instituții universitare (2014, 2015, 2016, 2017), au constituit standuri enorme la Expoziții-Evenimente de la Biblioteca Națională a Republicii Moldova (2017, 2022), la Parlamentul Republicii Moldova (2017), au provocat evenimente naționale care-mi poartă numele cum ar fi: Anul „Renata Verejanu”, 2017, lansat de Centrul Academic Eminescu, Anul „Renata Verejanu” de la Bibliteca „Hristo Botev”, 2021, „Săptămâna Poeziei cu Renata Verejanu”, „Zilele Poeziei Moderne cu Renata Verejanu”,2015, 2016, 2017, 2018,  sute de lansări de carte.de poezii, interviuri, maxime și cugetări, opinii, pledoarii, portrete, eseuri, romane - cărți lansate la licee, colegii, biblioteci publice, universități, pe Aleea Clasicilor Literaturii Române.

A.A. Cum vedeți evoluția poeziei românești și basarabene în viitor și care sunt planurile dumneavoastră pentru continuarea activității literare?

R.V. Nu cred că există poezie română și poezie basarabeană, sau o literatură de la București și alta de la Chișinău. Afirm că avem o singură literatură mare, literatura română, parte a literaturii europene, a literaturii universale… Da, sunt poeți talentați și mai puțin talentați, poeți cu har divin și unii șmecheri uniți în grupuri, care-și împart premiile și distincțiile între ei, elogiindu-se reciproc. Ci timpul le va așeza pe toate la locul lor. Referitor la un plan de activitate… Sincer, nu-mi place să fac planuri. Acum am în lucru câteva manuscrise originale din colecția personală „Generația Dintre Secole”, primele, din cele 33 volume, au fost editate în timpul pandemiei, în 2021. Și, deoarece  nu-mi place să încredințez cuiva redactarea de Opere Alese (în 12 volume), am de îngrijit ultimele volume. Am mult de lucru, în ciuda acestor zile toride…

A.A. Va rog sa ne spuneti cum a luat naștere Festivalul Internațional de Poezie „Renata Verejanu” și ce implicații are?

R.V. Indubitabil, rolul poeziei în societatea contemporană este enorm, definitoriu. Poezia poate influența și schimba percepțiile oamenilor asupra lumii înconjurătoare, asupra spernței de viață, asupra fiecărui destin. Chiar de la prima ediție, Festivalul Internațional de Poezie „Renata Verejanu” a adus dovada că poezia e o mare Putere, Da, Poezia, muzica sunt o mare putere. Însăși omul de creație e o putere, vorba lui Lucian Blaga. Festivalul Internațional de Poezie a cărui protagonită sunt, acest original proiect a fost lansat pentru a susține creația scriitoarei care, la acel timp, lipsea cu desăvârșire din librăriile și bibliotecile din țară. Totodată, festivalul a devenit un bun al oamenilor de creație din diasporă și al îndrăgostiților de frumos din spațiul limbii române, precum a menționat mass media.

Festivalul Internațional de Poezie „Renata Verejanu” e un eveniment literar-cultural-educațional-social unic care are un impact extraordinar de benefic. Lansat în 2014 de Academia Europeană a Societății Civile, în parteneriat cu Institutul de Filologie al AȘM ((2014-2018), în timp la festival s-au alăturat mai mulți parteneri: Institutul Patrimoniului Cultural al AȘM (2019-2020), Compania Teleradio-Moldova, Primăria mun.Chișinău (Pretura Centru, Pretura Ciocana, Pretura Buiucani), Biblioteca mun.B.P.Hașdeu (și filialele sale Biblioteca Transilvania, Biblioteca „Hristo Botev”, Ovidiu etc.), Centrul Academic Internațional Eminescu, Secția de Cultură Ocnița, Casa-Muzeu „Constantin Stamati”, Colegiul „Alexei Mateevici”, Chișinău, Liceul Teoretic Republican „Ion Creangă” și Biblioteca „Eugen Coșeriu” (Bălți), Bibliotecile raionale din Drochia, Ocnița, Rezina, Căușeni, Anenii-Noi,  Cahul… Revista BOEM@, Galați, Ziarul Națiunea, București, Luceafărul de la Botoșani etc.etc.

Festivalul se deosebește de alte proiecte din domeniu prin durata de desfășurare de jumătate de an (de la 1 martie până la 31 august), prin etapele sale (locale, raionale, municipale, naționale și în final, etapa internațională), prin cele șase secțiuni de concurs (Poezie de autor, Poezie recitată, Eseu, Traduceri, Compoziție, Poezia în viziunea artiștilor plastici), prin spațiul geografic cuprins (or, la cele zece ediții ale festivalului, de până acum, au participat deja câteva mii de oameni de creație din Australia, Olanda, Albania, Bulgaria, Canada, Macedonia de Nord, Azerbaidjan, Danemarca, Franța, Germania, Italia, Portugalia, Federația Rusă, Spania, SUA, Turcia, Ucraina, România, Republica Moldova)…

Acest Festival Internațional de Poezie reunește la Chișinău poeți, eseiști, artiști/ declamatori, traducători, compozitori, interpreți, artiști plastici de diferite vârste, de diferite naționalități, din diferite țări. Festivalul nu și-a stopat activitatea nici în perioada de pandemie, fiind unicul eveniment cultural din țară, iar Măria sa, Poezia, fiind pe linia întâi a proceselor culturale, educaționale promovând o nouă generație de tinere talente.

A.A. Vă mulțumesc, distinsă doamnă Renata Verejanu.

R.V. Și eu vă mulțumesc pentru acest dialog Danemarca – Moldova.