Presa pentru copii și tineret

 

Ziare, reviste și cărți din Moldova și Canada 

pentru copii, tineret, și toată lumea frumoasă

 ce-și cultivă creierul cu lecturi de folos...

Ziarul „COPIII EUROPEI”

MAMA

                  

                

            POEZII dedicate MAMEI

de mulți ani plecată în ceruri, devenind îmgerul păzător al nepoților ei    

și alte poezii...                               

                                                                Anotimp sufletesc

în memoria mamei Ana

Așa senină ploaie am văzut o singură dată:

Ascunsă de copii, plângea în sine mama...

Și zarea înalt aprinsă de-atunci e înlăcrimată,

Și plânge uneori fără să-și deie seama:

Ce anotimp domnește în vorba omenească,

Și cum se simte spicul în ochi-aprinși rodit?

Nereținându-și jalea,

fulgerul trimis e să lovească

Cerul sufletesc de nori răutăcioși acoperit.

 

Așa senină ploaie… dar uite că nu trece,

Ci în dureri adânci pâraiele-și revarsă,

Și îmi rănește graiul dansul ei cel rece –

Și eu, copil naiv, o tot adun în plasă,

Așa cum ochii mamei îi tot adun în mine

Cu tot ce au văzut în viața lor frumoasă, -

 

Dar ochii părintești, în loc să mă aline,

Mă izgonesc în ploi, să fiu mai sănătoasă.

Oftat închis în auz

Mi-am turnat vorbele în palme, poftiţi:
Voi, patru anotimpuri flămânde de mine,
Serviţi.
Istovită de anii mei, nu încap în nici o oglindă
A celor patru zări; ca focul în lemne
Surâd blândă.
Oftatul, din suflet eliberat, s-a închis în auz…
Nu-l goneşte nici o rugăciune, nici o sudalmă –
Preludiu confuz.
M-am răspândit ca un zbor neterminat
Din casă în casă, din palmă în palmă –

M-am înălţat
În numele de Mamă.

 

Coroana mamei

Femeia ce nu-ncape în propriul său trup

Şi nici o toamnă rostul nu-i va ţese,

Din soarta mea, ce viscole mi-o rup? –

Vioaie, către lume, zilnic, iese.

Dezbracă de pe umeri nopţile uitate,

Un vechi ecou – din ochii plini, cobor,

O, ziua ei, închisă în cetate –

Nesfârșită aripă-i, lăsată de cocor.

Aromele pe gura-i aprinse zări adună

Şi zdruncină din neguri întinsuri sufleteşti –

Încâlcit în vise, timpul mă sugrumă

Lăsându-mă cărare dorinţei omeneşti.

 

Femeia ce nu-ncape în propriul său trup

Şi vorba-i strâmtorată între rude,

Zadarnic anii din viaţa mea o rup –

Voința ei mă află orişiunde. 

6.06.1981

 

Vorba  mamei

Poate că avea şi ascunziş de foc

Eu ascultam o vorbă ce îmi dădea noroc.

Avea întruna sens şi nu s-a vestejit

Adevărul curat de toţi e desluşit.

Vocalele-i erau ca stropul cel de rouă

Ce stropeşte aurul şi ni-l întinde nouă.

Şi calendaru-i mers prin văzduhul sec

Ne-a salvat oricând de marele eşec.

O vorbă ce nicicând pe scenă n-a urcat,

Ne-a şoptit îndemnul adânc ca un oftat,

Ne-a bucurat şi mintea cea vorbă, blândă, care

Ne ajungea din urmă atotbiruitoare...

 

Cântec 

Femeia care plânge de parcă ar cânta,
Femeia care cântă de parcă-ar săruta,
Femeia ce sărută de parcă vrea să râdă,
Femeia care râde cu inima ei sfântă, –

N-a săpat cu şoapta, nici lumii n-a strigat,
Dorul circular în taină a purtat,
L-a ţinut ascuns ca pe un bun furat, –
Iubea nespus bărbatul din alt vis adunat.

Femeia care plânge de parcă ar cânta,
Femeia care cântă de parcă-ar săruta,
Femeia ce sărută de parcă vrea să râdă,
Femeia care râde cu inima ei sfântă…

  

Ce fel de atomi?...

(durerii din piept)

Eu din ce fel de atomi sunt făcută?!

Îi strig mamei şi tatei, ades -

Părinţii, în ceruri, ştiu, mă ascultă -

Doar că răspunsul încă n-au ales.

Ce fel de atomi port în mine?

De ard în doruri zi şi noapte

Şi vreau la toţi să fac un bine… -

Mie cine-mi va face dreptate?

Mamei şi tatei le destăinui un chin

Cel mai groaznic, ce-mi stoarce destinul,

După miez de noapte, când

lumea toată doarme

Şi sufletu-mi amar e ca pelinul…

Abia spre zori, în vis,

Mama Ana, în rochie albă, senină, lungă, -

Surâsul ei ce-o viaţă m-a tot nins

Răutetea din juru-mi alungă.

De una singură tot răul nu poate învinge

Şi strigă: măi Gheorghe, părinte drag:

Din bolta înaltă, peste neamul meu ninge... -

Părinţii mei, şi-n ceruri, stau împreună, în prag.

 

Ultima mamă a acestui pământ

Groaznic vis m-a vizitat în zori:

Dispăruse de pe Pământ mamele toate…

Odată cu ele – râuri şi flori,

Ci soarele-şi schimbase

numele în „noapte”.

Nu se ştie de unde, ultima mamă păşi –

Înmulţind cărările cu fiecare pas.

Plaiul deasupra-i o taină şopti –

Şi ea pe Pământ în veci a rămas.

Vârstele îi zugrăveau un prunc pe obraz –

Şi mama se prefăcea şi munte, şi vale,

Şi ochiul negru adânc al unui iaz…

În urma ei pustiul făcea floare.

M-am bucurat, şi m-am trezit din vis,

Grăbindu-mă să dau o telegramă;

„Mamă, armele cu neutroni ai învins,

Prelungeşte viaţa, mamă”.

   

Aleargă fiul prin copilărie  

Coboară ușa către pașii lini:

Aleargă fiul prin copilărie…

Mirare multă – ochii zilei plini -

La prânz eu torn surâs în farfurie:

Duminicile servesc,

și celelalte zile -

Frumoși copii,

și tinere copile…

 

Aleargă fiul prin copilărie

Și eu mă iau pe urma lui –

De după colț, prima iubire

Cu bunăvoința Domnului.

 

 

Femeie sunt, pierdută în oglinzi

 

Femeie sunt, pierdută în oglinzi,

Surâsul n-ai să-mi  schimbi,

și n-ai să-l vinzi.

Ți-i lene să mă strigi, deși mă duc

Din mugur în floare să ajung.

Nici nu mă mir –

cu ora totul trece:

Și ochiul fost fierbinte –

indiferent și rece-i.

Poate clipa domină veșnicia,

Risipindu-mi glasul,

să nu-mi strig bucuria…

 

Femeie sunt, pierdută în oglinzi...

Un neam frumos cu scriitori talentați

Sufletul acestui neam sunt scriitorii,  cei care au riscat cu propria lor viață,

ieșind pe linia întâi în lupta pentru adevăr istoric, pentru dreptate,,,

Generația tânără îi admiră, îi prețuiește... 

Întâlnirile poeților cu cititorii sunt adevărate sărbători...

Ce este un Festival de Poezie?...

                             Ce este un Festival de Poezie întro societate îndurerată?

 La 1 Martie 2026 a demarat o nouă ediție a 

Festivalului Internațional de Poezie „Renata Verejanu”. 

(2014 - prezent).

Iată ce au afirmat membrii Juriului Internațional după prima lor jurizare: 

Juriul Internaţional

Academician Mihai Cimpoi: Am salutat printre primii Festialul Internaţional de Poezie „Renata Verejanu”, deoarece cunosc acest poet de pe linia întâi a renaşterii naţionale, ştiu cât de mult a pătimit. Trecând prin timp cu demnitate, Poeta vine cu un frumos bilanţ literar: peste 60 de titluri de carte, printre care antologiile proprii: Eu am ştiut să fac din viaţa mea o sărbătoare, Ofranda omeniei, Poetul dintre milenii, şi primele volume de OPERE ALESE. Lecţiile Deschise pe care poeta le desfăşoară de peste un sfert de veac cu Cenaclul „Grai Matern” -  au prevăzut festivalul, care, iată că a devenit o tradiţie.

Acad. Eugen DOGA, compozitor. ...Eu numai exploatez poezia... Sunt explotator al poeziei... Dar cunosc că Poezia în fiecare din noi este... Nu toți o pun pe hârtie, dar o simte fiecare din noi, o naște în sinele său fiecare din noi, chiar cu o singură privire... Renata Verejanu îți mulțumesc pentru această tărie de caracter cu care duci această povară grea atâția ani... Eu cred că merită să o duci, căci trebuie să o ducă cineva, s-o ducă cineva cu demnitate, cu dragoste, pe care le ai tu doldora în sine, și le dăruiești cu toată inima ta de doamnă, de femeie îndrăgostită în viață, îndrăgostită în dragoste (lucru foarte însemnat)... Doresc la toată lumea să nu piardă această realitate poietică în sufletul său... Poezia ne ține... Poezia naște Muzică, Muzica naște Poezie... Viața este creatoare... Și noi dorim să aveam această viață mereu în creație... Să ne ferim de pandemia psihologică, morală... Grație Poeziei, Muzicii eu văd țara cu mult mai mare, Tara cea spirituală... Eu chem la această cunoaștere... Nu strivim, trecem hotarele... Poezia ne întinde brațele cu care cuprindem oamenii aproape de suflet, oamenii aproape de genii, oamenii aproape la gândire, și mai ales la simțire... Felicitări pentru această frumoasă ediție, Renata Verejanu, ești neatentă, ești agitată... Slava Domnului că ai atâta energie, îți doresc să o păstrezi și pentru alte ediții... Adaugă la ediția a VII câteva zerouri și va fi totul în regulă...

Această manifestare frumoasă culturală de poezie este o dovadă că mai sunt scântei în spiritul acestui popor. Avem un eveniment mare care ne va aduce acasă ceea ce e în fiecare dintre noi, casa care se cheamă Credinţă, se cheamă Patrie, casa spiritului”, a menţionat Eugen Doga, președintele juriului.

Acad.Vasile TĂRÂŢEANU, Cernăuți, poet: În zilele de astăzi când oamenii tot mai mult se înrăiesc, se îndepărtează, se înstrăinează unii de alţii, ei bine, Providenţa o dă pe poeta Renata Verejanu, care ştie să ne adune în jurul frumosului, a cuvântului magnific, poetic, în jurul unor idealuri frumoase… Ea, unica în spaţiul românesc, a reuşit să organizeze multe activităţi culturale foarte originale şi viabile, menite să îmbogăţească cultura noastră română. E necesar, dragi prieteni, să ne bucurăm cu toții, nu doar protagonista evenimentului, pentru această deosebită platformă de lansare de talente, de personalități. O felicit pe draga mea colegă, cu care am debutat în aceleaşi ziare. Sunt mândru că doamnele generației noastre au fost pe linia întâi a renașterii naționale, poeta Renata Verejanu fiind una dintre cele mai consegvente și curajoase, și azi e în fruntea literaturii românești cu peste 70 de titluri de carte, cărți premiate la Saloane Internaționale de Carte de anvergură. La Mulți Ani, dragă colegă, model pentru foarte mulți bărbați colegi. Petre Rău, Galaţi (editor, redactor poet, prozator):  E un mare privilegiu să te poți întâlni atât de des cu iubitorii de poezie, așa cum i se întâmplă acum poetei Renata Verejanu. De aceea, aș putea bănui că dânsa este, pe cât de admirată, pe atât de invidiată pentru această rară favoare, chiar și de mulți dintre colegii de breaslă, dintre cei care se străduiesc mai puțin să se expună ca persoane publice. Și asta fără a mai pune la socoteală faptul că 

melosul dulce al poemelor Renatei Verejanu însuflețește și mai mult spiritul implicat în bătălia a ceea ce s-ar putea numi protecția graiului matern, a înaintașilor culturii române, a tot ceea ce înseamnă luptă neîntreruptă pentru promovarea și cultivarea idealurilor unei națiuni deloc tolerată de soartă în toată istoria ei. Am avut prilejul să mă conving că, prin neobosita sa activitate artistică, Renata Verejanu se dovedește a fi un neobosit promotor al valorilor autentice, în special prin promovarea tinerelor talente, ridicând și impulsionând totodată o adevărată şcoală de poezie pe parcursul unor decenii și în interiorul unor spații măcinate de frământări sociale și politice.

Renata Verejanu, poeta cu “semnul crucii prins între buze” (sau, dacă vreți, poeta “metaforei în flăcări”, așa cum  susţin bibliotecarii) de atâta drag de poezie și de fragede talente care răsar la umbra muncii și dăruirii sale artistice și care veghează atent ca patria să-i fie permanent scrisă pe inimă, este sufletul Festivalului Internațional de Poezie care îi poartă pe drept numele, festival ce se adresează tuturor îndrăgostiților de poezie, indiferent de vârstă, naționalitate, țară, limbă, religie etc.

Nu mai puțin adevărat este și faptul că organizarea unui atât de amplu eveniment cultural dedicat creatorilor de pretutindeni - în special creatorilor tineri - arată deschiderea către un fenomen literar viu şi angajarea în crearea și înălțarea unor mesaje și atitudini culturale la înălţimea celor de acelaşi fel din Uniunea Europeană.

          Personal am trăit senzația plăcută că, prin generozitatea și seriozitatea organizatorilor, în condiţii destul de dificile, festivalul oferă tuturor participanților garanția că pot fi protagoniştii unui eveniment inedit în spaţiul cultural de limbă română și nu numai. Un festival ce pune la loc de cinste creaţia poetică, eseul critic, dar și recitarea și compoziția muzicală, tălmăcirea în alte limbi, toate ca amprente unice ale unui spaţiu cultural european veritabil.

Romeo TARHON (editor, poet), Bicurești:

  Onorat fiind pentru invitația de a co-juriza concursul de creații literare din cadrul  ediției 2016 a Festivalului Internaţional de Poezie „Renata Verejanu”, invitație venită chiar din partea protagonistei, simbol viu al românismului prin artă și cultură (știind că în 2015 m-am apropiat mai mult decât în anii precedenți de autori și co-autori basarabeni pe care i-am editat în diferite volume ale Editurii Națiunea), am acceptat cu drag să iau parte la acest proiect de excepție, cu un sentiment profund de frăție spirituală.       

Respectându-mi îndatoririle, am citit și recitit cu profesionalism lucrările selectate pentru concursul de creație și am acordat cu generozitate note de departajare a participanților,  cu bucuria de a constata că, pe redutele bătăliei pentru limba literară românească, sunt la datorie mulți tineri cu har, alături de scriitori consacrați remarcabili. Indiferent de numele și opera laureaților, cel mai important beneficiar al proiectelor marca „Reanata Verejanu” râmâne Neamul Românesc de dincoace și dincolo de vadul Prutului. Cu speranța că voi fi prezent la Regalul anual de poezie și românism organizat graţie Reginei Poeziei și românismului, pentru onorarea agendei, dar și pentru a lansa trei volume ale editurii Națiunea, precum și recenta mea carte „Năvalnicul – poeme, legende, povești, aformisme, fabule”, urez succes organizatorilor, concurenților și participanților.

Melania CUC, scriitoare, artist plastic, Bistrița, România: Un poem se scrie, azi, la Chișinău!

Festivalul Internațional de Poezie ,,Renata Verejanu,, de la Chișinău,  este un fenomen inedit în sfera culturală cunoscută de mine. Echipa de la Academia Europeană a Societății Civile și cu Institutul de Filologie al AȘM implementează un grandios Concurs Internaţional și adună în Capitala Republicii Moldova oameni de cultură din diverse țări, o implică pe protagonista Festivalului într-un spectacol cultural de anvergură și ea promovează pe cont propriu tinerele talente literare, muzicale, artişti plastici, eseişti, traducători – toţi reuniţi în jurul POEZIEI.

            Cu o energie creatoare care uimește, cu un spirit de organizator înnăscut, poeta Renata Verejanu face un exercițiu de binecuvântare a lumii literare de dincolo și de dincoace de Prut. Despre opera amplă a Renatei Verejanu criticii literari de azi, dar si de mâine, își vor spune cuvântul. Ca soră întru Poezie, pot să spun că poezia Renatei Verejanu, atât cât am citit eu, este una modernistă în forma sa clasică de bun gust. Este o poezie cu mesaj evident și peste care nu se poate trece fără să reții esențialul: Omul! Omenia! Iubirea  cu toate valențele sale! Iată caratele care fac o bijuterie demnă de o coroană regală, din fiecare poem al Renatei Verejanu.

            Vă doresc succes în această acțiune de prietenie și de cultivare a Literaturii. Felicitări, Renata Verejanu! Fie ca spiritul tău efervescent, neliniștit și fertil în lumea Culturii actuale, să ne facă mai deschiși unii față de ceilalți, să ne determine să împărțim frățește clipele de glorie dar și cele de încercare în a înfăptui lucruri mărețe. Să nu uităm că fiecare dintre noi suntem o monadă din întregul umanității care trebuie să-și regăsească sensul. Suntem mărturisitorii unei lumi, dar și străjerii Pământului. Dumnezeu să vă binecuvânteze! Felicitări tuturor! (Bistrița, România, 2017).

Dr.hab.Ion CIOCANU, critic literar: Renata Verejanu este o mare luptătoare pentru adevăr și dreptate. Ea are o față principial deosebită de toți colegii săi. Ce-i al ei, e pus deoparte. Și am fost delegat de Institutul de Filologie în calitate de membru și chiar de președinte al juriului acestui original Festival de poezie la diferite etape: locale, municipale… chiar începând cu prima ediție. Azi e cazul doar s-o felicităm pentru munca depusă pentru grija față de toți iubitorii de poezie, pentru curățenia etică a lucrurilor înfăptuite de-a lungul anilor cu drag, spre mirarea unor colegi. E aproape inimaginabil cum Domnia Sa a organizat și desfășurat aceste activități, după cum e și editarea Revistei ”Micul Prinț”, și activitatea Cenaclului ”Grai Matern” și alte evenimente demne de toată aprecierea.

Ion Brad, poet, ambasador, vice-preşedintele Juriului Internaţional,  Bucureşti,

 Nu am fost  în Basarabia de pe la mijlocul secolului trecut… Mi-aş fi dorit mult să fiu prezent la o sărbătoare unde în capul mesei e Poezia… Am citit  cu mare plăcere eseurile pe marginea poeziei Renatei Verejanu, dar şi poeziile autorilor din întreg spaţiul românesc. M-am bucurat să văd că Renata Verejanu, ştie să adune lume  de peste lume în jurul Poeziei sale şi nu doar. Urez succes acestui minunat festival.

        Galina Furdui, scriitoare: Renata Verejanu este la ora actuală poeta numărul unu. E scriitoarea care nu se aseamănă cu nimeni prin capacitatea de redare a mesajelor artistice, prin metaforă, prin imagine, prin simboluri. 

Dar se deosebeşte Renata Verejanu şi prin capacitatea de a comunica cu lumea, de a organiza lumea în jurul său în numele scopului propus. Iar scopul ei este înnobilarea acestei lumi. 

Doresc acestui festival deosebit viață lungă, participanți talentați care să contribuie la îmbogățirea patrimoniului cultural național

Vasile BAHNARU, directorul IF al AȘM:. Institutul de Filologie al AŞM a salutat iniţiativa Academiei Europene a Societății Civile de a desfăşura Festivalul Internaţional de Poezie  „Renata Verejanu”,  cunoscând că ce e legat de acest  nume, de acest om de cultură – nu poate fi decât original, de durată, trainic şi de folos. 

Către cea de-a V ediţie,  poeta  Renata Verejanu vine cu noi cărţi şi mai multe volume de Opere alese, editarea cărora s-a desfăşurat sub patronajul Institutului de Filologie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei. Un dar adevărat către Sărbătoarea Limba Noastră Română, pentru frumuseţea cărei poeta se mai află pe linia întâi şi azi…

   Tudor PALLADI (critic literar, poet): Vocaţie polivalentă, indubitabilă, manifestată plenar în decursul mai multor decenii, poeta de destin, Renata Verejanu reprezintă modelul unical-expres al scrisului sociouman activ pe mai multe dimensiuni. 

Proiectele ei de rezonanţă animate continuu de ideea de noi din perspectiva noului şi o necesitate  stringentă venind să acopere  nişte goluri simţitoare în spaţiul cultural interveran, (atât cele legate de activitatea D. S. la tradiţionalele Micul Prinţ şi la Cenaclul „Grai Matern”, cât şi la cele de mai încoace: Lecțiile Poetice – Lecțiile Deschise ale Renatei Verejanu la Palatul Național cu peste două mii de spectatori) relevă viabilitatea unui fenomen cultural-artistic cărei Poeta s-a dedat totalmente, fenomen fără de care tânăra generaţie şi mai ales cea de mâine  n-ar cunoaşte  aievea bucuria trăirii celeste în cuvânt, dacă nu însăşi sărbătoarea lui de suflet şi de frumos universal. 

  

Dr.hab.Victor Ghilaș, directorul Institutului Patrimoniului Cultural: Precum scria presa națională și internațională (cu prilejul Conferinței științifice „poeta Renata Verejanu promotoarea valorilor naționale în cultura și procesul educațional al tinerei generații”), Omul de cultură Renata Verejanu, prin multiplele sale activități a îmbogățit și promovat la nivel național și internațional   patrimoniul nostru cultural. 

Prin dialoguri dintre culturi și popoare, prin Lecțiile sale Deschise, de la Palatul Național, prin Festivalul Internațional de Poezie a cărei protagonistă este, dar și editând peste un sfert de veac o publicație unică în spațiul european – Revista „Micul Prinț”, distinsa Doamnă a literelor ne-a onorat de a  fi contemporani.

Emil BRUMARU, poet, Iași:

Salut Festialul Internaţional de Poezie „Renata Verejanu”, un festival unic. Şi, precum se vede, în 2017, foarte original. Un eveniment cultural de mare anvergură. Am descoperit o poetă talentată, activă, care din sec. XX e pe linia întâi a renașterii națonale, un om de cultură cu caracter, cu multă demnitate, care face cinste literaturii române, deși nu i-a fost ușor nicicând. Salut acest mare și original eveniment de pe ambele maluri ale Prutului, salut poeta luptătoare de pe linia întâi a Renașterii Naționale, (am cunoscut-o la Iași, în 1991, la deschiderea unei expoziții de arte plastice), apoi am urmărit zbuciumul ei, ca om de creație, activist civic, Om al Cetății. Cultura română a cunoscut puține doamne cu asemenea talent, dar și Caracter. La Mulți Ani Festivalului Internațional de Poezie „Renata Verejanu”.

                  Mario C. NAVARRETE, poet, traducător (Chile): 

Necesitatea unui Festival de poezii este  foarte important pentru că în ziua de azi sîntem sub un debit uriaș de informații, care de foarte multe ori, nu este cea mai potrivită. De aceea manifestările culturale de acest gen ne invită la lectură, care ne ajută sa avem criterii de selecție față de acea informație ce nu corespunde canoanelor unei educații de excelență.

Lecturarea poeziilor stimulează  la o mai bună exprimare, și  la îmbogățirea vocabularului tău,  mărește nivelul tău de cunoștințe și nu în ultimul rând, dă posibilitatea creșterii imaginației. Toate aceste elemente le găsim în asemenea acțiuni culturale, căci poezia este forma de exprimarea a spiritului. Sunt onorat că am făcut parte din Juriul Festivalului Internaţional de Poezie „Renata Verejanu”.

Emilian Marcu,  poet,  Iaşi

Am primit cu plăcere invitaţia de a fi membru al Juriului la Festialul Internaţional de Poezie – Renata Verejanu, ediţia I, cunoscând de zeci de ani poezia şi activitatea poetei de la Chişinău.  Mai mulţi ani în urmă i-am dăruit Renatei Verejanu câteva cărţi de  ale mele, de poezii, şi iată că, Distinsa Doamnă, lecturându-mi poezia, a găsit că întrunesc acele criterii și competenţe prin care să mă fac responsabil de aprecierea altor poeţi.  Într-un ceas bun Festivalului, poeţilor reuniţi la Chişinău și Poeziei mileniului trei. Dr. hab. Anatol MORARU (scriitor, publicist, istoric literar): Am cunoscut farmecul poeziei poetei de la nordul Moldovei acum mulți ani, recent fiind invitat în calitate de președinte al juriului la una dintre edițiile desfășurate la Bălți.       Poeta e o deschizătoare de drumuri în literatura, în cultura noastră. Acest proiect neobișnuit pentru perioada de tranziție prin care trece micul stat, sunt sigur, a fost redactat de  experimentata Renata Verejanu, care de mai multe decenii desfășoară concursuri de nivel internațional, or, prea original și bine închegat e acest Festival Internațional de Poezie, unic.   Ion Cuzuioc (poet epigramist, medic):  Renata Verejanu la Hramul Poeziei! Ca să-i nominalizez în detalii activitatea vastă și multilaterală de scriitor, jurnalist, editor și luptător de pe linia întâi a Renaşterii naţionale  mi-ar trebui zeci și zeci de pagini scrise, care și ele nu ar cuprinde întreg arealul creativ al protagonistei Festivalului Internaţional de Poezie  „Renata Verejanu”;  Omul de cultură deosebit, cu o biografie neordinară, interesantă, ce ne-a uimit pe toţi colegii de condei prin destinul pe care şi l-a creat în muncă sisifică zi de zi. Dintotdeauna ducând o luptă drastică şi cu sistemul, şi cu slujitorii lui, după fondarea Cenaclului „Grai Matern” (1988) şi apariţia antologie Ofranda omeniei (1989), Renata Verejanu devine incomodă în înțelesul deplin al cuvântului și-i este blocată activitatea editorială mai drastic chiar decât după apariția primei cărți de poezii „Până la dragoste” (1979). Dar, așa cum pe lume totu-i trecător, și regimul dictatorial diabolic se prăbuși, sistemul îşi pierdu orientarea.          Renata Verejanu, aidoma unui vulcan care a mocnit și răbdat ani la rând, începe    să-și folosească potențialul creativ într-o ascensiune neordinară, editând carte după carte, din mulţimea de manuscrise adunate. Despre personalitatea scriitoarei și Omului de cultură Renata Verejanu se vorbește cu dragoste și interes la diverse congrese, conferințe, seminare, reuniuni și concursuri naționale și internaționale.     Un festival al poeziei, în desfășurarea lui, are o menire mai mare ca oricare alt festival, căci volens-nolens descrie prin metafora și imaginația sa starea reală de lucruri înmiresmată cu vise și doleanțe care mai de care menite să-l facă pe om mai frumos, mai puternic și mai curajos, cu dragoste de viață și de apropiatul său.             Un festival de poezie mai are menirea să purifice societatea și mediul care-l înconjoară și de unele metehne omenești ce mai bântuie printre noi. Un festival de poezie mai este și o catedrală spirituală a omului în care el se poate spovădui prin versul creativ. Distinsul Om al culturii și literaturii, Renata Verejanu, a avut curajul ca nimeni altul nu doar să fie protagonista unui Festival Internațional de Poezie ce-i poartă cu onoare numele! ci și să-i garanteze succesul. Festivalul se desfășoară cu mult succes, deconspirând noi talente destoinice să are ogorul creativ al frumosului, Măria sa, Poezia. Galina CODREANU (jurnalist TV): Ideea de a realiza Festivalul Internaţional de Poezie „Renata Verejanu”„bântuia” Academia Europeană a Societăţii Civile de mulţi ani. Însă poeta nu accepta. Edita insistent, lucru ce a provocat nelinişte la curte şi o campanie tacită, de distrugere ascunsă a carierei literare, şi chiar a destinului poetei - fiind inevitabilă desfăşurarea Festivalului, ce se deosebeşte de tot ce s-a produs până azi în domeniul dat.  În numele Poeziei, Poetul şi-a asumat riscul de a pierde unii „prieteni”,  dobândind sute de noi prieteni: admiratori şi cititori veritabili.  În numele Poeziei adevărate, a Omului de Talent, an de an se muncește la acest proiect care reunește multe personalități. E.S. Nicolae Mareş (scriitor, publicist, diplomat): Blaga, marele filosof, poet, dramaturg, traducător a devenit puntea care mă leagă de această frumoasă familie de scriitori români basarabeni: Daniel Verejanu, doctorandul acad. Mihai Cimpoi şi mama dânsului,  Renata Verejanu.  Totul s-a petrecut la Lancrăm, în casa veche în care s-a născut Lucian Blaga, la edițiile mai recente aleFestivalul Internaţional care îi poartă numele. Am fost plăcut surprins când am aflat că tânărul, promițătorul Daniel s-a aplecat de câțiva ani asupra vieții și creației autorului Trilogiei cunoașterii. Mai mult, am avut ocazia să ascult două din intervențiile sale la Festival, contribuții în care cu mult curaj pune în valoare aspecte inedite privind gândirea blagiană în context universal. O face cu mult har. Spune lucruri despre care la București, în România și în alte țări nu prea s-a spus. Aceasta a fost concluzia la care am ajuns după ce a prezentat comunicarea intitulată: „Lucian Blaga, puterea creatoare ca putere absolută”.         Orașul Festivalului - Sebeșul își pune mari speranțe în interpretările sale, în temeinicia manuscrisului la care lucrează. Academicianul Alexandru Surdu știe și apreciază demersurile doctorandului de la Chișinău. În acest context, mă gândesc că Blaga ar fi cu siguranță mândru că re-trece Prutul. Ar fi cu siguranță bucuros dacă ar vedea frumoasa statuie înălțată în memoria sa pe Aleea Scriitorilor Români – imagine pe care eu am pus-o pe coperta uneia din cărțile mele, consacrate marelui poet și cărturar român, nu în ultimul rând – Diplomat. Mai mult ca sigur că Blaga ar fi bucuros să aibă o luminoasă călăuză în persoana tânărului savant Daniel Verejanu. Despre Renata Verejanu, despre creația și neastâmpărul ei am aflat încă din anii 90 de la Grigore Vieru, în timpul unei vizite pe care a făcut-o în România. Eram atunci director în Ministerul Afacerilor Externe și am mers împreună cu el și cu Laurențiu Ulici la Bacău, unde Renata Verejanu descoperea tinere talente. Marele poet o iubea și știa multe din poeziile ei. Mi-a și recitat din cartea ei de debut: Femeia care plânge de parcă ar cânta,            Femeia care cântă de parcă-ar săruta,           Femeia ce sărută de parcă vrea să râdă,          Femeia care râde cu inima ei sfântă…     (Cântec) Sau: ”Cuvintele mele, pedepsele mele îndelungi…”     Despre organizarea Festivalului cu aură internațională, care poartă numele autoarei volumelor Ofranda omeniei, Metafora nemuririi, Poetul dintre milenii, Eu am știut să fac din viața mea o sărbătoare etc. am aflat numai în ultimul timp. Mă bucur că acesta are loc la Chișinău, mai ales că în aceste zile am fost invitat de prieteni poeți din Siberia/Iakutia, la o acțiune similară.             Din draftul programului primit de la organizatori, am realizat că Festivalul Internaţional de Poezie „Renata Verejanu” a devenit un punct de referință pentru promovarea literaturii românești, protagonista fiind un adevărat ambasador al culturii române. Aștept cu mare interes să mă reîntâlnesc la Chişinău cu poeţi, eseişti, traducători, compozitori, artişti plastici… pentru a pune în valoare valențele creative românești.                                                    Iurie COLESNIC (poet, istoric literar):    Salut și susțin Festivalul Internațional de Poezie a cărei protagonistră este colega mea de condei, dar și de la primul Institut. Renata Verejanu merită acest original festival. Cine, dacă nu ea, care a desfășurat zeci de festivaluri și a creat o rampă de lansare a tinerilor dotaţi, de formare a unei elite artistice, adică a creat ceea ce a lipsit în viaţa generaţiilor precedente. Este o mare realizare a unei poete mari, care s-a dovedit a fi şi o curajoasă promotoare a talentelor acestui neam şi o talentată for­matoare a vieţii culturale pe parcursul a peste treizeci de ani ai perioadei de tranziţie, perioadă în care fiecare se gândea doar la sine. Pentru a schiţa un portret al poetei Renata Verejanu e necesar de o paletă foarte bogată de culori…  Apreciată la apariţia primei cărţi de poeme (Până la dragoste, 1979),  nu   s-a oprit la poezie, ci în calitate de publicist a ştiut să formuleze opinii, să formuleze principii... dar să-și formeze şi propriul caracter: un Om dârz, un Om care ştie ce vrea şi pentru care contează foarte mult Demnitatea... Deşi anii trec, Renata Verejanu rămâne acelaşi vulcan de energie creatoare… ghidată de dragostea de frumos, dragostea faţă de om, un Poet care a avut „marele noroc" să se nască chiar în gura unui balaur monstruos cu numele de totalitarism, dar a știut să se lupte cu acel balaur pentru a nu se lăsa înghiţită de el, şi, în biruinţele de zi de zi, poetul Renata Verejanu a creat o poezie filosofică, modernă, bogată în metafore inedite şi nespus de originale… Daniel IONIȚĂ (Sydney) Poet, traducător, redactor. Festivalul Internațional de Poezie „Renata Verejanu”, ajuns la ediția a X, în 2023, este o necesitate. Când am descoperit poezia Renatei Verejanu, am tradus câteva poeme și i le-am trimis autoarei. Era cam pe la prima ediție a acestei competiții.  Protagonista acestui festivalul Renata Verejanu, le-a introdus în concurs, eu alegându-mă cu un premiu. În august 2018 am ajuns la Chișinău pentru evenimentul lansării unei antologii bilingve (în română și engleză) reprezentând poeți importanți din Republica Moldova (Basarabia Sufletului Meu – Editura Mediaton, Toronto, Canada) editată de mine împreună cu scriitoarea și redactorul Maria Tonu. Am fost găzduiți cu multă căldură de Biblioteca „Onisifor Ghibu” și directorul ei Vitalie Răileanu, de somități literare importante cum ar fi Arcadie Suceveanu, Leo Butnaru și alții, într-o veritabilă sărbătoare a poeziei de limbă română scrisă la răsărit de Prut. Dar cea mai deosebită personalitate, prin energie și creativitate, a fost  întruchipată de scriitoarea și promotoarea culturală Renata Verejanu. Am ajuns astfel să o cunosc, și să  împărtășim reciproc experiențe și amintiri despre ceea ce iubim amândoi: literatura, și poezia în special. Nu este de mirare că mari scriitori, poeți, traducători, compozitori, artiști plastici, eseiști și alte personalități participă cu entuziasm la acest festival, căci pe aripile lui poezia este ridicată pe culmile artistice și de prezentare pe care le merită. Renata Verejanu nu este numai un poet  sau doar protagonista. Este un fenomen, un om de o creativitate și generozitate excepțională, care dorește ca și alți scriitori să ajungă să fie cunoscuți, apreciați, citiți. Asta mulți doresc, însă Renata Verejanu are capabilitatea s-o și aducă la îndeplinire. Am participat la multe evenimente, festivaluri, lansări de carte – atât în România mea natală, apoi în țara de adopție – Australia, în Statele Unite ale Americii – etc. Nu am întâlnit încă un asemenea eveniment care să însumeze verva, diversitatea și bucuria adusă de acest festival internațional. E de ajuns să enumăr câțiva din membrii juriului, prezenți sau foști – academicianul Mihai Cimpoi, compozitorul Eugen Doga, scriitorii Tudor Palladi, Melania Cuc, Romeo Tarhon, Emil Brumaru – pentru a numi doar câțiva – care exemplifică în mod specific calitatea festivalului. Renata Verejanu, prin festivalul ce îi poartă numele, ne-a obișnuit de mult cu un asemenea nivel! Dar e necesar să ne amintim cu fiecare ocazie a acestui eveniment, ce se petrece în fața noastră, azi – că el este o culme artistică și de organizare rară, un  moment pentru suflet, o clipă de har!  Sunt bucuros să fiu membru al Juriului Internațional la un asemenea festival. Ce este un Festivalul Internaţional de PoezieDaniel Verejanu, Președinte Festival.   Festivalul Internaţional de Poezie „Renata Verejanu”

pe drept poate fi un model de „reconquista culturală” (Artur  Silvestri), “de restituţie, de repunere în drepturi a valorilor eliminate prin boicotul tăcerii, prin scoaterea lor forţată din metabolismul nostru cultural de către culturnicii postbelici, prin denigrare programatică chiar.”

        Festivalul Internaţional de Poezie „Renata Verejanu” a devenit o frumoasă şi aleasă sărbătoare a Limbii Române, a  Poeziei, a demnităţii de Om, de Neam. 
Festivalul e o nouă filă a Patrimoniului Cultural Național... 

Pe urmele acestui Festival vor porni alte competiții, căci tot ce poartă numele poetei  Renatei Verejanu e de mare folos fiecărui om și întregii societăți.