Poeta RENATA VEREJANU
Poetă, prozator, publicist, traducător, editor, regizor, producător de festivaluri, lider de pe linia întâi a procesului de democratizare, membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova (din 1990), președinte al Uniunii Internaționale a Oamenilor de Creație (din 2017)... (blog oficial)
luni, 15 aprilie 2024
luni, 8 aprilie 2024
Stagiul literar al unui mare poet
Debutul
literar îl face pe când era elevă, în presa locală cu poezii și proză scurtă.
În presa republicană debutează în 1969, ziarele Tinerimea Moldovei, Cultura,
Învățământul public, Chișinăul de seară, Literatura și Arta, revistele Moldova,
Femeia Moldovei, Columna fiind edițiile care au susținut publicarea poemelor
scrise totalmente altfel decât era îmbâcsită presa de la Chișinău.
În primăvara lui 1974, poetul Liviu Damian, la acel timp vice-președinte al
Uniunii Scriitorilor din RSSM, intrând în biroul Secției Poezie, se văzu nevoit
să asculte un clasic viu citindu-și discursul de pe 60 de pagini
dactilografiate, după care Poetul întrebă: „Se preconizează înaintarea cuiva la
Premiul Nobel? Pe marginea activității cărei personalități e acest discurs?”
Aflând că e pur si simplu discuția primului manuscris de poezii al unei
absolvente de la Politehnică, Liviu Damian ceru manuscrisul, îl deschise
demonstrativ, nimerind la poemul Balansoar, și, după ce îl
citi în glas, zise șefului Secției de Poezie: „Dragul meu coleg, asemenea
poezii nu trebuiau să fie ținute și murate aici atâțea ani. Dă-i drumul la
editură, căci și acolo mai are de stat ani buni”.
În vara lui 1974 trece cu succes concursul de creație, apoi și examenele la
Institutul de Literatură „Maxim Gorki” din Moscova, unde va studia șase ani în
care va vizita cele mai importante teatre, expoziții interzise, cercuri
literare, își va face o bogată biblioteca de carte românească, timp în care
poeziile i-au fost solicitate, traduse și editate de cele mai importante ediții
unionale: Literaturnaia Gazeta (săptămânalul Uniunii Scriitorilor din URSS),
SMENA, revista tineretului, Drujba Narodov, Sovetscaia Jenscina îi traduce
poeziile în peste 20 cele mai răspândite limbi ale lumii, într-un tiraj de
peste un milion de exemplare. Revista unională CLUB îi editează primul CD cu un
tiraj de 50 mii exemplare, cu un recital al autoarei de poezii proprii.
Editorial debutează cu volumul de poeme „Până la dragoste” (1979), manuscrisul
cărei a fost prezentat ca lucrare de licență și, în primăvara lui 1980,
susținut pe notă maximă. Tradusă în limba rusă și editată la editura Molodaia
Gvardia (Garda Tânără), Moscova, 1982, într-un tiraj de 30 mii exemplare,
cartea Do liubvi va obține Premiul Literar Unional
„Maxim Gorki” (1983), un premiu de mare prestigiu în Uniune. Invidia
basarabeană nu-i va ierta acest mare succes, reținându-i acasă, la
Chișinău, cele cinci manuscrise de poezii, prezentate în 1980 la editura unică,
a statului, unde aveai dreptul să editezi în limba maternă, și care vor vedea
lumina tiparului abia peste 10 ani, în 1989, în grafie chirilică, unite într-un
singur volum Ofrandă omeniei. Tirajul întreg de 5000 exemplare,
depozitat la librăria USM, dispăru întro noapte. O angajată a librăriei
ascunsese doar 50, pe care în mare taină i le-a dat autoarei, cărți din care
poeta a dăruit în 1991 și la București, și la Buzău (la întâlnirile pe care i
le organizase Dan Anghelescu), apoi dărui câteva și poeților de la Brașov și
Iași. Marginalizată drastic, poeta Renata Verejanu se văzu nevoită să ia
și locul editorului propriului destin, din 2007 editându-și câte 5-12 cărți pe
an, participând cu propriul stand de cărți la importante Saloane Internaționale
de Carte, de fiecare data obținând premii.
Renata
Verejanu este unul dintre primii poeți ai generației 70-iste care s-a bucurat
de înalta apreciere a creației sale la Conferințe științifice de la AȘM (2012,
2017), Simpozioane la instituții universitare (2014, 2015, 2016, 2017, 2018),
expoziții personale de carte: Expoziția-Eveniment „Poetul Dintre
Milenii”, 2017, Expoziția-Eveniment „Eu am știut să fac din viața mea
o sărbătoare”, 2022, desfășurate de Biblioteca Națională a Moldovei
în parteneriat cu Ministerul Culturii al Republicii Moldova; Expoziția „Renata
Verejanu – Poetul Dintre Milenii” de la Parlamentul republicii, Anul
„Renata Verejanu”, 2017, lansat de Centrul Academic Eminescu, Anul
„Renata Verejanu” de la Bibliteca „Hristo Botev”, 2021, „Săptămâna
Poeziei cu Renata Verejanu”, „Zilele Poeziei Moderne cu Renata Verejanu”, sute
de lansări de carte. Zeci de cărți de poezii, interviuri, maxime și cugetări,
romane au obținut premii la Saloane Internaționale de Carte de anvergură din
republică și de peste frontierele ei. Un eveniment
literar-cultural-educațional-social unic care are un impact extraordinar de
benefic e Festivalul Internațional de Poezie „Renata Verejanu”, lansat
în 2014 de Academia Europeană a Societății Civile, în parteneriat cu Institutul
de Filologie al AȘM ((2014-2018), Institutul Patrimoniului Cultural al AȘM
(2019-2020), Compania Teleradio-Moldova, Primăria mun.Chișinău (Pretura Centru,
Pretura Ciocana, Pretura Buiucani), Biblioteca mun.B.P.Hașdeu, Centrul Academic
Internațional Eminescu, Biblioteca Transilvania, Secția de Cultură Ocnița,
Casa-Muzeu „Constantin Stamati”, Liceul Teoretic Republican „Ion Creangă” și
Biblioteca „Eugen Coșeriu” (Bălți), Biblioteca raională Drochia, Biblioteca
raională Rezina, Biblioteca raională Căușeni, Biblioteca raională Cahul…Revista
BOEM@, Galați etc.etc.
În
2010 a primit înalta demnitate de stat Om Emerit al Republicii Moldova.
Pentru susținerea acestei distincții stă argument și opera sa: peste 70 de
titluri de carte de autor (volume de versuri, romane, interviuri, eseuri,
pledoarii, opinii, cronici, maxime și cugetări, portrete, proză filosofică). În
prima toamnă de pandemie editează câteva din cele 33 de volume din Colecția
”Generația Dintre Secole”, astfel preconizând să atingă cifra de 100 titluri de
carte de autor. E coautor la alte peste 50 de cărți, Renata Verejanu fiind
prezentă în enciclopedia Femei din Moldova (2000), în
calendarele naționale a marilor personalități, în antologii a celor mai mari
poeți români traduse în limba engleză și editate în România, SUA, Australia.
Criticul
literar Ion Ciocanu (redactorul plachetei de debut), o considera pe poetă „cu
un pas înaintea timpului său, a generației sale”. Cartea legendă,
constituită din cinci manuscrise reținute zece ani și editate de editura unică
(a statului) în volum antologic Ofranda omeniei, în 1989, cu
grafie chirilică, e prima antologie a unui poet basarabean al secolului XX,
care dă riposta unui regim totalitar, volum care peste decenii trece cu demnitate
frontierele republicii, fiind editată în colecția Opera Omnia la
ed.TipoMoldova, Iași. În prezent Ofrandă omeniei a ajuns la
ediția a 6-a, fără ca în poeme să se redacteze o virgulă sau o silabă, volum
care prin abundența de idei curajoase, prin originalitatea metaforelor a
inspirat 60-tii, 70-tii, 80-tii și continuă să inspire generațiile mileniului
trei de pe ambele maluri ale Prutului. „La apariţia Ofrandei omeniei am
ştiut că sunt unul dintre poeţii adevărați ai generației dintre secole”,
recunoscu mai târziu poeta, neaderând la nici o grupare. Pentru dorința de a fi
liberă și independentă a plătit scump. În acei ani de apogeu ai
totalitarismului, Renata Verejanu era poetul „generației de pe linia întâi a
renaşterii spirituale”, cărei ia zis: „generația dintre secole”. Ofrandă
omeniei, afirmă acad. Mihai Cimpoi, a fost și rămâne mai mult decât
un volum, e ars poetica scriitoarei. În prefața la a doua antologie „Eu am
știut să fac din viața mea o sărbătoare”, acad. Mihai Cimpoi constată: „Dincolo
de catagrafierea ripostelor morale și a fiziologiilor sociale, de cardiograma
timpului însuși – bolnav, vitreg, măcinător – adevărat timp bacovian ce
înstrăinează ființa, o „ostenește”, o încarcă cu nervi, ceea ce conturează un
portret de grup, dăm de un autoportret al poetei, surprinzând în registre
diferite – de clipe frumoase „goetheene”, de inspirație lirică pură, de „mici
bucurii”, de „convorbiri cu florile”, de „colind de la mama”, de „gestul
timpului”, de „cântece de crizantemă”, de „sondele iubirii” ce storceau „ecou
fierbinte”, de „mirare a inimii”. În alt pasaj istoricul literar zice: „Nota
individuală puternică o dă un eticism ardent, programatic, de o înaltă
tensiune, însemn al unei împăcări / neîmpăcări trăite la cote dramatice, în
momente de sfâșiere lăuntrică, de durere și supărare. De aici spiritul
justițiar al poetei, punerea în cumpănă valorică și morală a tot ce se întâmplă
și a tot ce i se întâmplă. Umbra zeiței Themis e în fiecare rând, în fiecare
mărturie, în fiecare trăire, în dialogul permanentizat cu Celălalt căruia i se
adresează mesajul. „Cerul zilei” care lovește „cerul nopții” stârnește o
reacție sufletească aparte. În lupta în care e angajată nu poate să accepte
condiția de învinsă: „Și mă simt în toate învinsă, / dar supusă nu pot fi. /
Sunt datoare c-o iubire / clipei în care voi muri.” E o emoționantă mărturisire
aici, cu valoare de conduită morală”. În final exegetul afirmă: „Un alt merit
deosebit al Renatei Verejanu este acela de a cultiva formula poeziei de
inspirație socială și națională, în spiritul Leonidei Lari sau Anei Blandiana.
Ea imnifică paternii spirituali (Ștefan cel Mare și Sfânt, Eminescu), adresează
ode democrației și Europei (Tinerețea Europei adună hrană Păcii mondiale),
elogiază dorul de Spania a lui Federico García Lorca, își plânge împreună cu
neamul destinul: „Sufletul meu retras în cearcăne grele,/ Nesupus învățăturii
lui Karl Marx, –/ Numără zilele – bârne pilite-n surcele/ Sărăcite-n culori,
adevăr… sânge ars /Jalea unui popor, a unei lumi învinuite… /Jale, venind din
dezordine, din apocalips, /Sfârtecă efemere uși zăvorâte… /O, cinstea și dorul
meu neînvins…” (Noțiune de neam, 1980).
Opera poetică și activitatea Renatei Verejanu au fost apreciate de critici și istorici literari, oameni de cultură, scriitori din Moldova, România, Canada, Italia, Germania, Federația Rusă, Olanda, Danemarca, Ucraina, Chile, Bulgaria, Franța, Georgia, Armenia, Azerbaidjan, Finlanda, Norvegia, China, Australia: acad. Mihai Cimpoi, acad. Ion Druță, acad. Eugen Doga, acad. Anatol Ciobanu, acad. Dumitru Matcovschi, acad.Vasile Tărâțeanu, E.S. Ion Brad, E.S. Nicolae Mareș, dr.hab.Ion Ciocanu, dr. hab. Aliona Grati, dr.hab. Mihai Dolgan, dr.Veronica Popa, dr.Gheorghe Bădărău, dr.Tatiana Butnaru, dr.Laura Tugarev, scriitorii: Vladimir Beșleagă, Ovidiu Bufnilă, Gheorghe Malarciuc, Nicolae Dabija, Leonida Lari, Anatol Codru, Alexandru Cozmescu, Liviu Damian, Ioan Barbu, Romeo Tarhon, Anatol Moraru, Victoria Milescu, Iurie Colesnic, Melania Cuc, Anatol Ciocanu, Victor Teleucă, Mihail Hazin, Lidia Grosu, Galina Codreanu, Victor Prohin, Ion Proca, Andrei Dumbrăveanu, Claudia Partole, Vasile Popovici, Nina Slutu-Soroceanu, Irina Stavschi, Alexandra Iunco, Tudor Colac, Vasile D. Ciubuc, Elena Șatohina, Teodor G. Calcan, Vera Crăciun, Victor Ladaniuc, Petre Rău, Alexei Rău, Lidia Kulilovschi, Nina Josu, Elena Dabija, Maria Chirilă, Mariana Ghermis, Alexandrina Vlas, Lidia Ungureanu, Corin V. Petraru, Elena Tamazlâcaru, Ana Amoșii, Tatiana Scurtu-Munteanu, Galina Matcovschi, Lidia Ursalovschi, Magda Hărăbor, Liuba Pamparău, Maria Filipoiu, Cătălina Rotaru, Alina Osipov, Oana Anca Preda, Constanța Abalasei Donosa, Ion Ifrim, Cristina Maria Firoiu, Laurențiu Bădicioiu, Tatiana Scripa, Petru Hasnaș, Angela Olărescu, Liliana Liciu, Ana Maria Gîbu, Victor Ciobanu, Veronica Simionica, Mirela Penu, Elena Zabulica, Iurii Grecov, Ion Cuzuioc, Galina Furdui, Daniela Maier, Mihaela Dendelegan, Anatol Cobencov, Valentin Protalin, Maria Tonu, Galina Erșova, Lionel Vinour, Mario Castro Navarrete, Alexandr Mihailov, Plamen Iordanov, Natalia Dardîkina, Vladimir Gusev, Tudor Palladi, Daniel Ioniță, Arcadie Suceveanu și mulți alții.
SCRIERI:
Până la Dragoste, Chișinău, 1979, Virgula amendată, Oameni dragi, Drum
spre adevăr, Fără erou însemnat, 1980, Ofrandă omeniei, 1989, din
cinci cărţi reținute 10 ani; Colecţia „Ofranda omeniei”– din nouă cărţi în 3
volume: a Munci, a Iubi, a Trăi (2007); Vânzătorul
vârstelor, Stema destinului, 2007, Dreptul de mamă, Acest
timp al iubirii, La o margine de ieri, Renata Verejanu, 101 poeme,
București, 2009; În lumea Renatei Verejanu, Maxime şi cugetări,
2010; În lumea Renatei Verejanu, Interviuri, 2010; Colindele
iubirii, 2011, Opinii, despre un secol mizerabil şi
politicienii săi; 2011, În lumea Renatei Verejanu, Societatea
Civilă; 2011, Generaţia dintre secole (portrete);
2012, Pledoariile Renatei Verejanu; 2012, Chişinău-Bucureşti,
Bucureşti-Chişinău, (poezii scrise în tren), 2012; Provocaţi-mă,
să devin genială, 2012; Metafora nemuririi, 2012, Iubesc… 2013, Ofranda
omeniei (opera omnia, Iași), 2013, Plâng flăcările-n mine, 2014, Iubirea
pe toate le vede, 2017, antologiile: Eu am ştiut să
fac din viaţa mea o sărbătoare, 2012; volumul Poetul Dintre
Milenii (600 pag.), 2016, Poetul nu poate fi omorât,
Zadarnic încercați să mă certați cu morții, Înnobilarea acestei lumi, 2021, Al
cincilea anotimp, femeia, 2022, Evenimentele care m-au
marcat, Eu port cu mine un secol de iubire, 2023, Al cincilea
anotimp, femeia (Opera omnia, 800 pagini), 2023, Geniul
invizibil (roman), 2016, 2017, 2022, 2023. Romane și poezii
pentru copii: Soarele pătrat, Eu am dreptul, Cadoul florii;,
Până la dragoste, (cartea de debut, ediția a 2-a peste 50 ani), 2022,
2023, Colecția „Generația Dintre Secole” 33 volume, OPERE ALESE în 12
volume.
Creația
tradusă în alte limbi: Do liubvi, Moscova,1982, На
ненависть только себя не потрачю, Chișinău, 2012 ; In the
world of Renata Verejanu, Interviews, Chișinău, 2012 ; In
the world of Renata Verejanu, Savings and Thinkings, 2012; The
invisibil genius of the Basarabian literature: Poetry of Renata Verejanu, read
again after years, 2012, KUSS, în germană, 2017; All
men who passed through my heart, în l.engleză, 2017; Saisons
de mon âme, l.franceză, 2017; Evasione dalle pene, în
italiană, 2017; Песня для одного расcтавания, 2017; Invisible
genius of the modern lyric : Renata Verejanu’s poetry read after years
/ 2017, В час когда кто–то любит тебя, 2019,
2023, Отражение, 2022,
Scriitoarea
Generației Dintre Secole se bucură de mai multe monografii și biobibliografii
monografice: Biobibliografia „Poetul metaforei în flăcări – Renata
Verejanu” (editată de Biblioteca municipală B. P. Hașdeu, în colecția
„Memoria Chișinăului), 2013, monografia„Geniul invizibil al poeziei
moderne. Anul Renata Verejanu”, 2017, monografia „Poeta Renata
Verejanu e mama mea” (2018, 2019), monografia „Eu am știut să fac din
viața mea o sărbătoare”, 2022, Albumul
„Renata Verejanu”, Destin în imagini (2020), Regina Poeziei (Dedicații
poetei Renata Verejanu) 2022, de cele zece volume de Antologii ale
Festivalului Internațional de Poezie „Renata Verejanu” și alte reflecții
critice.
Cei
care cunosc bine opera Renatei Verejanu îi zic:
Regina Poeziei, Ofranda omeniei, Poetul Dintre Milenii, ea fiind și Ambasador al
Culturii Păcii, Academecian al Academiei Europene a Societății Civile,
protagonista Festivalului Internațional de Poezie „Renata Verejanu”, Om Emerit
al Republicii Moldova.
Renata
Verejanu e membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova din 1990, președinte al
Uniunii Internaționale a Oamenilor de Creație din 2018.
Cu-al meu strop de
fericire şi cu stropul meu de chin
Port în glas de viscol,
port şi cer senin,
Port în ochi şi cântec,
şi suspin mai port –
Eu, cu stropul meu de
viaţă şi cu stropul meu de mort.
Eu cu stropul meu de
soare şi cu stropul meu de noapte
De voi fi cândva săracă
– crede-voi că am de toate:
Şi duşmani – pe cât se
poate, şi prieteni – poate unul…
Eu, cu-un strop de
tinereţe Şi cu visul meu, nebunul…
Eu, cu stropul meu de
dor şi cu stropul meu de ură
Alergam pe-un coridor –
de la cer spre arătură,
De la inimă la grai,
din tăcere până-n sânge…
Eu, cu gândul meu ce
râde şi cu gândul meu ce plânge.
1979
vineri, 8 martie 2024
O sărbătoare pentru poeta Renata verejanu
Aceste imagini de amator de la evenimentul
UN MĂRȚIȘOR pentru POETUL DRAG
încearcă să ne transmită miracolul sărbătorii
dăruite poetei Renata Verejanu de copiii talentați ai țării...
marți, 5 martie 2024
Un Mărțișor pentru Poetul Drag
Un Mărțișor pentru Poetul Drag”...
Azi, 1 Martie, admiratorii i-au oferit poetei Renata Verejanu o Mare Sărbătoare... Nici nu încerc să povestesc ce și cum a fost, oricum cuvintele nu vor reda farmecul și miracolul Evenimentului. Regret că nu am avut o cameră de filmat, or, așa clipe magice în viață nu se repetă, și puțini au norocul să se bucure de așa sărbători... A fost o surpriză la care precis că a contribuit și Puterea Divină alături de elevii talentați .și doamnele profesoare de la Colegiul „Alexei Mateevici” și de la Șc. nr.12. Cea mai mare bibliotecă din capitală deveni neîncăpătoare. Și toate acestea în cadrul unei ședințe a Cenaclului „Grai Matern”, la Biblioteca Transilvania, Chișinău...
Mulțumim elevilor, profesorilor, bibliotecarilor, părinților...
Mulțumim Poetului Național Renata Verejanu
pentru că reunește genereții în asemenea spectacole unice în cultura națională.
joi, 15 februarie 2024
Poezia Renateu Verejanu a predominat Cercul Militar Național, București
Cele două splendide Serate de Creație (în 1999) și (2009) de la Cercul Militar Național, București, unde poezia Renatei Verejanu, poet de la Chișinău, a răsunat în diferite limbi, foarte bine traduse în special în germană, cu Sala Mare arhiplină, cu aprecierile lui Grigore Vieru și Dumitru Mincu, cu cântecele lui Daniel Dorobanțu și Vitalie Dani, cu alese cuvinte a E.S. ambasadori și consilieri prezidențieali, profesori și studenți, masteranzi, doctoranzi și multă altă lume frumoasă…
ACUM CÂND SE ÎNCHIDE PENTRU MULȚI INTERNET-ul, mi le amintesc ca Mari Sărbători de care am avut norocul să le produc la Palatul Național, Palatul Republicii, Teatrul de Operă și Balet, Teatrul Național ”Mihai Emibescu”, Casa Radio și alte mari scene - și. cu Doamne ajută vom încerca iarăși șă înmulțim aceste sărbători vii…
Reporter AMP-Internațional
sâmbătă, 10 februarie 2024
La Mulți Ani, în Anul Nou chinezesc...
joi, 8 februarie 2024
duminică, 24 decembrie 2023
vineri, 8 decembrie 2023
Cartea „În lumea Renatei Verejanu. Interviuri”
Un interviu din cartea de Interviuri, editată în Colecția „Generația Dintre Secole”
Poeții de pe linia întâi
a renașterii spirituale
(Elena Dabija, directorul Centrului Academic Eminescu, în dialog cu poeta Renata Verejanu, președintele Uniunii Internaționale a Oamenilor de Creație)
Elena Dabija: Stimată Renata Verejanu,
mă bucur că am ocazia să dialoghez cu dumitale acum, în august 2021, peste 30
de ani... V-am admirat la 27 august 1991, pe dumitale, pe
Leonida Lari, pe Lidia Istrati, încântată de discursurile domniilor voastre de
pe scena improvizată în Piața Marii Adunări Naționale în prezența a peste o
sută mii de oameni... Doamne, câte speranțe aveam în acele clipe...
Renata Verejanu: E o stare reciprocă, or,
în aceste timpuri îndurerate, de pandemie globală, și eu sunt bucuroasă că
suntem pline de viață, de entuziasm, aproape ca atunci când se proclamase
independența Republicii Moldova...
E.D.: Spre deosebire de alții, dumitale,
poeta luptătoare, ai ieșit pe scena Marii Adunări Naționale cu un frumos bagaj
de fapte concrete, cu gânduri clare...
R.V.: Dar și cu Ofrandă omeniei...
E.D. ...da, cu legendarul volum de poeme, reținut 10 ani, pe
care toți îl căutau... Erai unul dintre cei mai cunoscuți scriitori
ai generației șaptezeciste, desfășurase-i cu Cenaclul Grai Matern o
mulțime de evenimente (Aniversarea de 80 de ani ai Mariei Cebotari, interzisă
în URSS, Jubileul de 50 de ani a lui Matcovschi, în timp ce poetul zăcea pe
parul suferinței, lansase-i filmul interzis a lui Vlad Ioviță și Gheorghe
Malarciuc...), la care sălile erau arhipline... în timp ce unii, mari eroi azi,
stăteau ascunși după ușă, de frică mișcarea populară să nu-i măture în trecut.
Dumitale creai un nume frumos breslei scriitoricești, produceai evenimente
literare, culturale, educaționale, sociale... unice în spațiul basarabean,
ademenind prin fapte curajoase și alți scriitori în echipa de șoc a
renașterii.. Mai întâi l-ai înaintat pe Mihai Cimpoi candidat în deputați în
Sovietul Suprem al URSS, și, asigurându-i victoria, se răspândise zvonul că
aduci noroc. Apoi Leonida Lari te-a invitat să-i fii persoana de încredere,
apoi... Lumea te iubea atât de mult, de ce nu ai devenit deputat?
Reaminteș-ti-ne câteva clipe de început...
R.V. Eu cred că fiecare om are destinul său,
cred într-un contact, un legământ dintre omul de creație și cosmos, și
universul care ne dă intuiție, curaj... Deseori mă întrebam de ce am fost
aleasă anume eu? La ce bun a trebuit să-mi risc viața mea și a celor
apropiați?... Însă, după ce am văzut comportamentul multora pe parcursul anilor
care s-au scurs după acele evenimente, una au vorbit de la tribună
și alta făceau în viață, azi eu găsesc multe răspunsuri clare. Dar la acel timp
eram atât de plină de entuziasm, eram mândră de energia creatoare care mă
domina, cu care îi molipseam pe semenii mei, fiind încântată să văd câtă lume
mă susține...
E.D.: Plăceai lumii căci erai foarte
curajoasă...Îți crease-i un nume, și numele lucra pentru tine și pentru alții.
Și ai rămas cea mai curajoasă doamnă a literelor.... Îmi amintesc, după ce ai
recitat câteva poezii la Cenaclul Luceafărul de la Tinerimea
Moldovei, prin 1983-1984, ce atmosferă se crease...
R.V. Da... eram încântată
de harul dat de Puterea Divină, hipnotizată de magia limbii române în care
îmbrăcam poeziile pe care le scriam în fiecare noapte... Limba Română era eroul
național... Pentru revenirea Limbii Române la locul ei de cinste pleda atâta
lume, neamul întreg...
E.D.: Eu presupun că la acel moment nu
sesizai cât de crunte erau vremurile, câte puteau să ți se întâmple. Altfel nu
dădeai pe mâna cenzurii unul după altul tocmai cinci manuscrise, care peste 10
ani au constituit volumul Ofrandă omeniei, atât de actual azi,
ajungând la ediția a VI-a... Cum nu te temeai în acele timpuri să scrii o
asemenea poezie curajoasă?... „Cuvintele mele, pedepsele mele îndelungi”...
Constat că ai fost nu doar cea mai curajoasă dintre scriitori, ci și cel mai
consecvent om de creație, ai lansat o mulțime de proiecte, care se continuau
unul pe celălalt, ai creat o mulțime de structuri noi, moderne ale Societății
Civile, care implica foarte multă lume, diferite generații... O rețea întreagă,
încununată cu obținerea statutului participativ la Consiliul
Europei, unde duceai tineretul la diverse și importante reuniuni. Ai deschis o
mulțime de drumuri noi.. ai bucurat lumea cu evenimente
inedite.... ai muncit mult, ca astăzi să culegi un rod demn de toată
lauda: o mulțime de tineri pe care i-ai susținut au devenit personalități
cunoscute în cultura noastră... Uniunea Internațională a Oamenilor de Creație,
Academia Europeană a Societății Civile și Festivalul Internațional de
Poezie „Renata Verejanu”, care se desfășoară an de an, de la 1 martie
până la 31 august, și la care au participat deja sute de oameni de creație din
multe țări, sunt rodul acelei munci titanice. Dar ai bucurat cititorii și cu
peste 70 titluri de carte...
R.V. Reținute de regim, și
toate editate pe cont propriu... dar în haina lor firească, în grafie latină...
E.D.: Dumitale nu aveai frică de
acel regim, de sistem... Și sistemul s-a răzbunat și te-a marginalizat pe cât a
putut... Dar aceasta te-a făcut și mai puternică.
R.V. Ceva sau cineva mă
salva de fiecare dată... Și nu doar pe mine, pe Grigore Vieru, Mihai Cimpoi...
pe alți colegi cu care eram în echipa de șoc a renașterii... Eu precis știu că
nu aveam frică.
E.D.: Și atunci ți-au asasinat soțul, să te
sperie pe tine, poeta luptătoare... Dar să revenim la primele structuri create
de Renata Verejanu. Era 1988, cinci manuscrise îți erau reținute (din 1980) la
editura statului, unica unde un scriitor se putea edita. Dispuneai
de o enormă energie creatoare, de idei originale, de mare curaj și...
R.V. ...Așa, din senin, ca și toate celelalte
idei, îmi veni gândul să creez Cenaclul Grai Matern, cu care
chiar din ziua fondării ieșisem pe linia întâi a renașterii naționale, a
procesului de democratizare, pentru limba română, pentru libertatea presei,
pentru statul de drept (1988). La inaugurare invitasem
personalitățile din cartierul nostru: Mihai Cimpoi, Olga Ciolacu, Dumitru Fusu,
Maria Mardare, Nana Plămădeală, Vasile Nedelea... Toți, curioși să afle ce
vreau să creez, susținând ideea că se cere o mișcare, o schimbare, ceva nou,
inedit. Veniseră și admiratorii poeziei mele: Glebus Sainciuc, Vasile Căpățână,
Silviu Fusu, cu actorii săi de la Teatrul Etno-folcloric Ion Creangă, dar
și multă lume pe care nici nu o cunoșteam. Am intuit că trebuie să-i invit la
ședința de constituire și pe șefii de partid al raionului care pe atunci se
numea Dnestrovschi...
E.D. Dar veni chiar primul secretar de
partid...
RV. Sala de la Biblioteca Transilvania (încă nu
avea un nume, ci pur și simplu un număr oarecare) era arhiplină. Colectivul de
bibliotecare condus de Parascovia Onciu nu știa de unde să mai caute scaune.
Cineva foarte ingenios, anume pentru mine găsi un jilț. Eu am
prezentat câteva obiective ale unei dintre primele structuri noi, moderne, ale
Societății Civile, și am recitat câteva poezii...A fost o explozie de aplauze,
de binecuvântare, de admirație, de susținere... Peste 2-3 ședințe a Cenaclului
Grai Matern era imposibil să mergi pe stradă, în troleibuz – te
cunoștea toată lumea. Și neapărat curgeau șuvoaie de întrebări.
E.D. Lumea dorea schimbarea și dumitale erai,
vorba regretatului critic literar Ion Ciocanu, cu un pas înaintea timpului, a
colegilor tăi... Energia debordantă, pozitivă, încrederea în sine, curajul
dumitale plăcea lumii. Lângă dumitale lumea se simțea în siguranță.
R.V. Și după ce luase cuvântul multă lume,
și G. Sainciuc își prezentase măștile, artiștii de la teatrul lui S. Fusu
au recitat, au dansat, au cântat, totul foarte patriotic, sala fierbea... ceru
cuvântul și primul secretar de partid... Spre marea mirare a tuturora, primul
secretar de partid a lăudat inițiativa mea, a dovedit chiar necesitatea și
importanța pentru tineretul din raion a unor asemenea
„posidelki”... Era un om progresist, a simțit un puternic val al
schimbării, și nu a mers împotriva valului... Nu l-am mai întâlnit de atunci...
La Cenaclul Grai Matern venea foarte multă lume, nu încăpea la
bibliotecă și trecusem la Palatul Sindicatelor... Dar peste câteva așa zise
ședințe, de fapt erau spectacole (ce se terminau cu fel de fel de apeluri către
mai marii de atunci), sala mare a Palatului Sindicatelor era neîncăpătoare...
Ieșisem pe Aleea Clasicilor Literaturii Române...
E.D.: Atunci, la fondarea acelei mișcări,
lumea aclama: Jana D’Arc, Jana D’Arc... Și primul secretar de partid din raion
aplauda... Să fi fost bucuros că din cartierul Ciocana coboară la vale, peste
capitală, renașterea spirituală...
R.V. Jana D’Arc... M-am
bucurat când acest nume a trecut de la mine la Leonida Lari. Pe ea o prindea
mai bine. Eu doream să-mi creez propriul nume. Cum se crease Lucian Blaga pe
sine. Aflat în umbra enormă a lui Eminescu, a putut să-și creeze nemurirea.
E.D.: Risc să fiu și eu o naivă dacă te-aș
întreba cum te-a întrebat cineva: de unde atâta energie creatoare? Asta ar
însemna să întreb de unde atâta viață, trecând prin atâtea lupte. Eu o să vă
întreb mai concret. În martie 1991, când ai decis să desfășori în Piața Marii
Adunări Naționale prima sărbătorire a Zilei Unirii, unde s-a dansat prima dată
Hora Unirii, de unde atâta curaj?... Eram încă în URSS... Din numărul enorm de
câteva mii de oameni prezenți, în horă se prinseseră poate că vreo sută, și
mulți dintre ei se uitau prin părți, îngrijorați să nu-i vadă cumva șefii... Și
Poetul?
R.V. Simțeam suflul
timpului. Și-apoi, sărbătoream date istorice concrete, de ce și de cine trebuia
să ne fie frică? Basarabenii deseori promovează mai întâi frica unei nereușite,
apoi ideea, evenimentul...
E.D.: Prin anii 80 ai sec. trecut când te
întreba cineva ce faci, răspundea-i: Iubesc... Îl citise-i pe
Lucian Blaga în timpul regimului totalitar? Puteai fi arestată pentru că citeai
cărți românești...
R.V. Citisem munți de
cărți bune. Citisem și poeziile lui Blaga, la acel timp mi se păruse fără
suflet. În tinerețe o admiram pe Ana Ahmatova și Charles Baudelaire... Pe Blaga
l-am descoperit mai târziu, fiul mi l-a arătat cât de grandios este: „Iubind,
ne-ncredințăm că suntem”. Extraordinar de frumos zis. Dar cred
că foarte puțină lume i-a citit opera... Nu cred să fie mai mult de o mână de
oameni în Moldova cei care i-au citit Trilogiile din scoarță
în scoarță. Dar cine le-a citit are o altă atitudine față de viață, și mai ales
față de sine. Începe să se respecte mai mult, să aibă încredere în sine. Află
ce este demnitatea de om, această avuție fără de preț... Dacă ai demnitate de
om, nimeni nu te întreabă ce limbă vorbești, te respectă, și-atât.
E.D.: Și dumitale?...
R.V. Eu mă născusem cu
multă încredere, cu respect de sine, cu mult curaj... Sau poate că cele șapte
dealuri, pe care e așezat satul de baștină, unde am copilărit, mi-au dat acest
curaj nemaiîntâlnit și marea dragoste de oameni, de neam, de țară. Respectul de
cuvântul scris, dar și de cuvântul dat...
E.D.: Dragă Renata Verejanu, eu știu că în
istoria renașterii naționale și a procesului de democratizare dumitale ai o
pagină aparte... Și grație ție, grație Cenaclului „Grai Matern” care
activează și astăzi, grație altor scriitori și oameni de cultură care au luptat
pentru valorile noastre naționale, semenii noștri pot frumos sărbători Limba
Noastră Română, o sărbătoare unică în marea familie a popoarelor lumii. Acum,
în ajunul acestor mari sărbători naționale: a Aniversării de 30 de ani de la
proclamarea independenței Republicii Moldova.. a Sărbătorii Limbii Române îți
urez: La Mulți Ani... Noi realizări, noi cărți, noi împliniri.
R.V. Mulțumesc, doamnă Elena Dabija... Felicitări și Dumitale, și Centrului Academic Internațional Eminescu, pe care-l conduci de mulți ani cu mult succes, și unde am desfășurat proiecte împreună. La Mulți Ani, Moldova! La Mulți Ani, Limba Română.
August 2021,
Centrul Academic Internațional Eminescu