La Mulți Ani, dragi prieteni...
În 2025 poeta Renata Verejanu a fost dăruită cu adevărate surprize;
pe versurile poetei au fost scrise trei cântece și colinde, adăugate la celelalte,
din diferiți ani, și care au răsunat la CRĂCIUNUL OAMENILOR de CREAȚIE
Ce haine frumoase mai poartă iubirea
muzică și interpretare Liliana Cazac
Ce
haine frumoase mai poartă iubirea...
Doar
ei îi stă bine în chipul oricui:
Și-a
celui ce zilnic respinge mâhnirea,
Și-a
celui pe care nu poți să-l supui.
Ce
haine frumoase... Mă-mbrac în iubire...
Și ura
se-nvârte, în juru-mi, aiurea ades,
Și
cerul proptit pe înalt mai stă să se mire:
Să
vadă cum știu din trupu-mi să ies...
Și
intru-n iubire, în haina senină, aleasă...
Intru-n
iubire pe-o viață, pe-un veac...
În
clipa când lumea îmi zice mireasă
Alături
de cel ce-mi e ca un leac.
Ce
haine frumoase mai poartă iubirea...
Nu am zâmbit tristeţii nici în vis
muzică și voce Geta Lipovanciuc
Nu am
zâmbit tristeţii nici în vis
Am
stat la căpătâiul unei zile
De
care, din greşală, m-am dezis
Era
demult, eram copile…
Nu am
zâmbit tristeţii nici în vis
Am
admirat frumoasa exprimare
Cu
care muntele admiră din abis
Valurile
ce se logodesc în mare…
Nu am
zâmbit tristeţii nici în vis
Eu am
ales să fiu lângă prieteni, poate
O
flăcără în glasul unuia s-a stins
Sau în
vocale inima-i se zbate…
Nu am
zâmbit tristeţii nici în vis…
Fulgerul
din inimă
muzică Lidia Ciubuc
Vreau să dansez
o viaţă doar cu tine
La înălţimea cerului suprem
Vreau să iubesc şi azi, şi mâine…
De urmări lumeşti să nu mă tem.
Vreau să dansez
cum fulgerul dansează
Nereţinut de nimeni şi nimic –
Eu am plecat demult peste amiază,
Acum spre inima ta mă ridic.
Vreau să dansez
şi-acum când peste lume
Doar vocea noastră răsună liniştit –
Vreau să dansez
cum fulgerul ne spune
Că ar putea să ardă de-atâta iubit
Eu aleg florile
Muzica Adrian Belidiman
Interpretare Patricia Tanasov, CEZARA etc.
Eu
aleg, un strop, să plouă,
Dragostea
cu multă rouă,
Şi pe
gură, şi pe ochi,
Plânset
dulce – flori de plopi,
Flori
de luni, şi flori de joi
Flori
de rouă, Flori de soare,
Viața
mea plină cu flori,
Inima,
flori de mirare…
Şi
acum, te rog, mă lasă
Între
flori, să scriu...
Chiar
aici, în prag, acasă
Genială
am să fiu.
Te-am
ţinut un veac ascuns,
În
metafore, într-o floare...
Pleacă,
mi-a fost de ajuns.
Plină-s
de mirare...
Colinde moderne
muzică Adrian Belidiman
Te
colind în mare taină
Dragul
meu, iubit de-o viaţă
Vino
să auzi şi tu:
Zorii
plâng în dimineaţă.
Te colind
şi azi, şi mâine –
Nemurirea-i
un colind…
Căci
prin neamuri vor rămâne
Generaţii
rând pe rând…
Te
colind de-o săptămână
Pe la
geamurile toate -
Chipul
tău ca să-mi rămână
Lângă
suflet, mai aproape…
Te
colind frumos şi dulce…
Poate
şi colindul meu
Dor în
inimă-ţi aduce
Şi pe
bunul Dumnezeu.
Te
colind în mare taină
Dragul
meu, iubit de-o viaţă
Vino
să auzi şi tu:
Zorii plâng în dimineaţă.
Colind pentru un dor târziu
interpretare IA
Am colindat în viaţă ce e viu
–
Ce răspândeşte bunătate şi lumină,
Căci n-are sens de dragoste să scriu,
Unui stăpân mereu de i se-închină.
Am colindat un dor venit târziu
Să mă domine zi şi noapte…
(Am colindat imensul din pustiu
Şi să trăiesc frumos în astă carte.)
Am colindat şi poarta mea din vis,
Şi gura ta şoptind a dimineaţă -
Am colindat un drum pornit precis
Spre ţelul prorocit perseverent se-înalță.
Am colindat albinele, şi mierea:
Livada toată în pieptu-mi dată-n floare –
Am colindat în ochii tăi tăcerea
Când ei se urcă liniştiţi la soare.
Am colindat cândva în paradis -
Un anotimp măreț - amiezi în eleganță,
Am colindat și veacul ce m-a nins
Cu ani frumoși… întreaga viață.
Colind de la mama
muzică și interpretare Valeriu Mocanu
Ninge cu lumină
caldă
O zăpadă dulce,
albă
Şi sărutul ei
cuminte
Nu trădează şi nu
minte…
Ninge iar pe ochii
tăi –
Ce frumos ninge
iubirea:
Un decembrie senin
Fulguieşte lin
uimirea…
Ninge, Doamne,
ninge iar
Şoapta
mamei peste casă,
Ninge dorul ei amar
–
O ninsoare prea
frumoasă…
Ninge dulcele ei
glas
Peste veacuri a
rămas:
Un colind pentru
nepoţi
De la mama pentru
toţi…
Ninge-n suflet o
speranţă
Şi ne bucură,
ne-nalţă…
Ninge, Doamne,
ninge-ne
Cu
iubire-atinge-ne…
O
lacrimă...
muzică și interpretare Olga Mațatin Trudov
O lacrimă... Ce fel de
bogăţie?..
Îmi aruncaţi reproşul,
indignaţi.
O lacrimă rămasă între
bărbaţi
Ca un simbol de mare
omenie.
O lacrimă ce şi-a
pierdut stăpânul
Și cum de moarte oare
s-o salvez?
Când ea încă nerotunjită
în văz
O zbughi din ochi cu
plinul.
O lacrimă din an în an
purtată
A bucurie şi a mari
dureri...
(C-o lacrimă acuma-s mai
bogată),
În ea se vede ziua cea
de ieri...
O lacrimă – e cheie ori
lăcată?..
De viață lungă și frumoasă
muzică și interpretare Olga Mațatin Trudov
De
viaţă lungă şi frumoasă
Poeme
tălmăcesc în nopţi
Metaforă,
fir de mătase
Tras
tainic de părinţii morţi
De
viaţă lungă şi frumoasă
Un
cântec strângem între uşi
Amiezi
senine se aştern pe masă
Aud,
se-ntorc paşii cei duşi.
De
viaţă lungă şi frumoasă
Doi
trandafiri culoare – adună
O,
Doamne, dragostea-ţi revarsă
Pe
casa mea, vatra străbună…
De
viaţă lungă şi frumoasă
Gândesc
din noapte până-n zori
De
chinul meu ori cui îi pasă.
Străină
cu fraţi şi surori…
De
viaţă lungă şi frumoasă…
Propria
icoană
muzică și interpretare Boris Tcaci
Îmi duc trecutul
în spate, și viitorul duc,
Cu o mare
adâncime pe alta o astup.
Din ceruri persoanele
spre
bezne-adânci, buluc -
Spre propria
icoană chipul eu mi-l urc.
Sub fruntea parcă
blândă – și ură, și trădare,
Ce fierbințeli
suportă, ce buze s-o măsoare?...
Iar alții liberi
sunt, ca primă verdeață,
Deși timpul stagnării
mai stă pe a lor spinări,
Și plânsul cel
sălbatic, și unic dor de viață,
Lăsând duhul în
pace, năvală dă pe nări.
Se pornesc
îndurerații, îngenunchiați pe zări,
Ci bolta se
lărgește să tot încapă viii,
De când n-ajunge
pâine, n-ajung nici lumânări –
Dar cine le-ar
aprinde de ne luați copiii
Și-i duceți ca să
lupte, în loc ca să iubească...
Nu pumnii, ci
memoria lăsații să-și călească.
Voi rupe o privire
muzică Boris Tcaci
interpretare Cristian Roșu
Voi rupe
o privire
Ca o
floare-n mai –
Să ţi-o
aduc în casă,
Lumină să
tot ai...
Voi rupe
paşi pereche
Din
plimbări târzii –
Poate că
odată
Spre mine
o să vii...
Voi rupe
din inimă
Câte-o
palpitaţie –
Un
început de viaţă
Să
împrumut la alţii...
Îmi voi
rupe gândul
Ca din
pom o frunză –
Să-l aduc
în lume
Toţi să
îl auză...
Cântec
muzică și interpretare Natalia Croitoru
Femeia care plânge de parcă ar
cânta,
Femeia care cântă de parcă-ar săruta,
Femeia ce sărută de parcă vrea să râdă,
Femeia care râde cu inima ei sfântă, –
N-a săpat cu şoapta, nici lumii
n-a strigat,
Dorul circular în taină a purtat,
L-a ţinut ascuns ca pe un bun furat, –
Iubea nespus bărbatul din alt vis adunat.
Femeia care plânge de parcă ar
cânta,
Femeia care cântă de parcă-ar săruta,
Femeia ce sărută de parcă vrea să râdă,
Femeia care râde cu inima ei sfântă…
Colind de dor
muzică și interpretare Natalia Croitoru
Azi
ninge, om drag, mă auzi?..
Azi
ninge… şi văd cum se-nalţă
Sărutul
amiezii – ce dulce sărut -
Cu
pleoape deschise spre viaţă…
Hai
vino în valsul acesta de fulgi
Lăsat
peste ţara senină…
Hai
vino, căci ştii să aduci
Doar
şoapte cu multă lumină…
Azi
ninge tăcerea cuvintelor mele,
Azi
ninge şi dorul ascuns…
Din
zori până-n seară va ninge o taină
La
care nu am azi răspuns…
Hai
vino, iubire, în valsul acesta
Lăsat
peste ţara senină…
Hai
vino, căci ştii doar tu să aduci
În
inimă multă lumină…
Dar la început, prin anii 1970-1980, poeta își cânta poeziile, susținută de chitară, cele mai ritmice, căci începând cu volumul „Ofrandă omeniei” poemele erau profund metaforice, filosofice, greu de pus pe muzică... Și totuși...
Întâmplător am dat de un material despre Festivalul de Poezie, ediția din 2020, din timpul pandemiei, unicul eveniment cultural desfășurat în acel an în Moldova
Nr. 1/2021 www.casadecreatie.md
Participanţii la
Spectacolul de Gală și Decernarea Premiilor ediţiei a VII-a a Festivalului
Internaţional de Poezie „Renata Verejanu” aveau să inunde reţelele de
socializare pentru toată luna septembrie cu sute de felicitări și imagini de la
acest original și nespus de descătușat eveniment literar-cultural-educaţional
de o înaltă moralitate, lumea apreciind-ul ca: „Cel mai important eveniment
cultural din anul 2020” (poetul Victor Ciobanu), „Evenimentul care m-a
marcat pentru toată viaţa” (Natalia Mazâlu Miron, de la Varatuic, Râșcani),
„Vreau să-mi exprim recunoștinţa și admiraţia pentru faptele Distinsei
Doamne Poete Renata Verejanu, protagonista și sufletul evenimentului, dacă
ţinem cont de timpuri, sunt fapte eroice, care rămân înveșnicite în memoria
multor contemporani, de aici, din Moldova, baștina poetei, dar și a
cetăţenilor altor ţări și popoare, pe care doar mărinimosul om de creaţie știe
să-i reunească la Chișinău. Scriitoarea merită consideraţia supremă”,
(printre multe laude, spuse Veronica Simionică Hasnaș, de la Bălţi). „Am
urmărit în direct transmisiunea. Am participat emoţional la cote maxime. Îmi
pare nespus de râu că nu am putut fi acolo, pe Aleea Clasicilor, dar vom găsi
noi o cale să ajungem, chiar dacă vor căuta să ne oprească! Ce mi-a plăcut?
Totul. Noi vă mulţumim pentru tot și rămânem cu inima alături de voi!”, scrise
Gabriel Todica, artistul plastic caricaturist de la Fălticeni, Suceava
(România).
Și multe alte epitete și
cuvinte frumoase, pe care sărbătoarea poeziei le merita pe deplin, au împânzit
frumos Internetul și au răsunat pe Aleea Clasicilor Literaturii Române, și Eminescu 9în monumentul de-alături) le veghea pe
toate din ceruri, posibil, fiind bucuros și mândru de urmașii săi.
…Or, până a începe
ceremonia de decernare, echipa care pregătea evenimentul, patru voluntari de la
Academia Europeană a Societăţii Civile (autorul și realizatorul proiectului) și
Uniunea Internaţională a Oamenilor de Creaţie (printre care și subsemnata),
fiind răspunzătoare de desfășurarea aceatei ediții, toţi eram cuprinși de mari emoţii, or, nu
mai era ziua de ieri plină de soare și căldură, ci era o zi rece, cu cerul
năvălit de nori gata să plouă, în timp ce se aduceau și se plasau deja scaune
pentru invitaţi, aparatura pentru sonorizare, aparatura de filmare, deosebite
și unice diplomele, medaliile, trofeele, antologia festivalului — tot și toţi
fiind sub cerul liber și ce aveam să facem dacă năvălea o ploaie torenţială… Și
mai persistau neliniștile pandemiei și o mare grijă, răspundere de a fi toate
la cel mai înalt nivel organizatoric și artistic. Dar toate aceste neliniști au
durat până doamna Mariana Bahnaru, artista poporului, prezentatoarea
spectacolului, anunţă deschiderea evenimentului…
Desfășurat la 4 septembrie 2020, în premieră pe Aleea Clasicilor
Literaturii Române din Grădina Publică „Ștefan cel Mare și Sfânt”, cu un număr
restrâns de invitaţi prezenţi, doar învingătorii din Republica Moldova a
acestei ediţii a festivalului, ci cu sute de participanţi online — Spectacolul
de Gală și Decernarea Premiilor a avut un mare răsunet, fiind transmis online
în direct de către Institutul de Dezvoltare a Societăţii Informaţionale al
MECC, și, a doua zi, de Televiziunea publică și Radioul naţional transmiţând pe
parcursul întregii zile un colaj cu crâmpeie și interviuri de la evenimentul
plin de magie și multă energie pozitivă, creatoare. Astfel, participanţii la
ediţia a VII-a a festivalului, cei care nu au putut să vină, din Canada, SUA,
Germania, Franţa, Ucraina, Australia, mai multe orașe ale României, au avut
posibilitatea să participe online la desfășurarea ceremoniei de premiere,
eveniment extraordinar cu care s-au încununat cele șase luni de muncă a Festivalului
Internaţional de Poezie „Renata Verejanu”, (care se desfășoară în fiecare
an, de la 1 martie până la 1 septembrie), exprimându-și bucuria coparticipării,
urmărind întreg spectacolul, auzindu-și numele și ce premiu au obţinut,
primind felicitări, rezonând cu magia spectacolului de pe Aleea Clasicilor din
inima capitalei moldave.
Evenimentul a fost jurizat de o aleasă echipă de mari personalităţi: compozitorul academicianul Eugen Doga (unul dintre președinţii Festivalului, ediţia având doi președinţi ai juriului), criticul și istoricul literar Alex Ștefănescu de la București (al doilea președinte), acad. Ion Druţă (Moscova), acad. Vasile Tărâţeanu (Cernăuţi, Ucraina), acad. Ioan Aurel Pop, președintele Academiei Române, acad. Mihai Cimpoi (cel care printre primii a salutat Festivalul, fiind președintele juriului la primele cinci ediţii), dr. Adrian Dolghi, vice director al Institutului Patrimoniului Cultural al MECC, Anatol Moraru, poet și profesor universitar, Bălţi, Tudor Paladi, poet și critic literar, Daniel Verejanu, exeget blagian, președintele festivalului.
Compozitorul Eugen Doga a
apreciat Spectacolul de Gală și Decernarea Premiilor drept un mare eveniment
cultural: „Această frumoasă manifestare culturală, de poezie, este o dovadă
că mai sunt scântei în spiritul acestui popor. Avem un eveniment mare, care ne
va aduce la noi realizări, ne va aduce acasă, la acea casă ce e în fiecare
dintre noi, la acea casa care se cheamă credinţă, se cheamă patrie, casa
spiritului”, — a menţionat președintele juriului internaţional.
„Poezia, Muzica, Artele
Plastice aceste mari puteri nu pot fi învinse nici de o pandemie. Azi mai facem
un bine, aici, în inima Chișinăului, pe Aleea Clasicilor, lângă marele
Eminescu, — avea să afirme protagonista festivalului,
care, din când în când intervenea, ca o gospodină ce-și primește oaspeţii la
cea mai mare sărbătoare a casei. Deseori poeta afirmă că toate proiectele îi reușesc
să le implementeze, pentru că le desfășoară împreună cu lumea. Ediţia a VII a
festivalului a avut parteneri de încredere: Institutul Patrimoniului Cultural
al MECC, Primăria mun. Chișinău, Institutul de Dezvoltare a Societăţii
Informaţionale al MECC, Biblioteca municipală B. P. Hașdeu, Compania
Teleradio-Moldova, Ministerul Afacerilor Interne… Ediţia a VII s-a desfășurat
sub patronajul Comisiei „Cultură, educaţie, cercetări, tineret, sport,
mass-media” a parlamentului Republicii Moldova.
Festivalul dispune de șase secţiuni de concurs: Poezie de
autor, poezie dedicată; Eseu, mesaj,
interviu, scrisoare; Recital/ artiști declamatori; Traduceri; Compoziţie;
Poezia în viziunea artiștilor plastici. La secţiunea „Poezie de autor” Premiul
I l-au împărţit Victor Voinicescu (de mulţi ani plecat la Paris)
și Viorica Toacă Osipova (Anenii Noi). La sub-secţiunea „Poezie dedicată”
Premiul I l-au împărţit Victor Ciobanu (Chișinău) și Natalia Mazilu Miron
(Văratic, Râșcani), Premiul II îl obţine Mirela I. Grigore (România),
Premiul III revine poeţilor Petru Hasnaș (Chișinău), Svetlana Grigoriev
(Codru, mun. Chișinău), Petru Rotaru (Cojușna, Strășeni), Roxana Elena Sandu
(Slobozia, Ialomiţa, România). La secţiunea „Eseuri, Interviuri, Scrisoare”
Premiul I — Liliana Liciu (București, România), sub-secţiunea
„Interviuri” Premiul II — Anatol Caraman (Mereni, Anenii Noi), sub-sec-
ţiunea „Mesaj” Premiul II — poetei Maria Tonu (Canada), sub-secţiunea
„Scrisoare” — Premiu III i-a revenit doamnei Veronica Simionică Hasnaș. Secţiunea
„Recital” a descoperit adevăraţi artiști ai cuvântului: Maria Chihaia (de
prin părţile Vasluiului, România, în prezent domiciliată în Italia) s-a ales cu
Premiul I, cu Premiul II — David Surachi și Nica Sârbu, ambii
elevi la școala 12 din Chișinău. La secţiunea „Traduceri” Premiul I l-a
obţinut Daniel Ioniţă (Australia) și Premiul II — Maria Cozma Crocy
(Franţa).
Daniel Verejanu, cunoscând foarte bine limba engleză, a fost
rugat de traducător să dea citire unui poem, Criterii, din cele traduse
de Daniel Ioniţă, iar autoarea poeziei, Renata Verejanu, a citit poezia în
original. La Secţiunea „Compoziţie” Eugen Doga i-a înmânat Premiul I compozitoarei
Lidia Ciubuc, pentru cântecul Fulgerul din inimă, Premiul II bardului
Valeriu Mocanu pentru cântecul Tangoul anotimpurilor, ambele cântece pe
versuri de Renata Verejanu. La secţiunea „Poezia în viziunea
artiștilor plastici” Premiul I a fost împărţit la patru artiști
plastici concurenţi: Nana Plămădeală (New York, Bruxelles, Belgia), Ina Stana
Rebigan (Giurgiu, România), Daniel Todica (Fălticeni,
Suceava, Româ- nia), Gabriel Tora (Mamaia, Româ- nia). Constanţa
Abălașei-Donosa și Maria Filipoiu, poete din România, participante deja la
câteva ediţii a festivalului, la cea de-a VII înscriindu-se în trei secţiuni,
au primit premiul „Ambasador al Culturii Păcii”, titlu onorific pe care
l-au primit toţi membrii juriului și partenerii festivalului.
Mulţi dintre premianţi în
discursurile lor au adus omagiu festivalului, proiect atât de necesar
literaturii, culturii, procesului educaţional din Republica Moldova,
prestigiului în lume a micului stat. Au răsunat poemele și cântecele premiate.
Festivalul are și menirea de-a promova tinere talente. Cutremurătoare a fost clipa evaluării a celei mai tinere participante la primul concurs internaţional din viaţa dânsei, celei mai tinere poete, Nica Sârbu, elevă în clasa a II de la școala nr.12, ce face parte din generaţia născută după aprilie 2009, generaţie pe care Renata Verejanu dorește să-i facă poeţi, fiind ferm convinsă că această generaţie va aduce dovada că Poezia, Muzica este marea putere, adevărata putere. Nica Sârbu a recitat pe Aleea Clasicilor Literaturii Române prima sa poezie, a recitat foarte frumos, și primi, alături de profesioniști, Premiul și medalia festivalului, înmânată de compozitorul Eugen Doga, care s-a ridicat, alături de poeta Renata Verejanu, ascultând bujorul de fetiţă, blagoslovit cu acest magic nume junele poet, anume de către Festivalul Internaţional de Poezie „Renata Verejanu”, festivalul care în acea clipă o lansa la nivel internaţional:
Poetul
Eu vin la tine azi, poete,
Cu plecăciune și mirare
Și vântul e la mine-n plete
Cu toate razele de soarele…
Eu vin la tine azi, poete
S-ascult cuvântul Dumitale:
De mama dragă și de plai,
De frumuseţea din petale…
Poete, azi la tine vin…
Ești cerul luminos, senin,
Ești liniștea din clasa noastră
Care privește în fereastră…
„Festivalul Internaţional de Poezie ,,Renata Verejanu” m-a
marcat pentru tot restul vieţii. Pentru această frumoasă sărbătoare îi sunt
recunoscătoare protagonistei acestui inedit festival, distinsei doamne poete
Renata Verejanu. În pofida situaţiei din întreaga lume (mă refer la pandemie)
această minunată, curajoasă și puternică doamnă a adunat în inima capitalei, pe
Aleea Clasicilor lume iubitoare de frumos: poeţi, prozatori, eseiști,
traducători, compozitori, interpreţi, artiști/declamatori, artiști plastici… Am
fost onorată, ca printre acești oameni minunaţi, să fiu prezentă și eu. Cu siguranţă ecoul festivalului îl voi
resimţi și peste zeci de ani! Sincere felicitări tuturor participanţilor și
laureaţilor Festivalului Internaţional de Poezie ,,Renata Verejanu” ediţia a
VII. Mult stimată scriitoare Renata Verejanu, ne închinăm până la pământ în
faţa domniei dumneavoastră!” scrise Natalia Mazîlu Miron, după ce dădu
citirii lucrarea sa de concurs „Scrisoare către Poet”.
Deoarece evenimentul s-a
desfășurat în continuarea Sărbătorii Limba Noastră Română, multe mesaje de
salut, sosite online în timpul evenimentului, aveau tangenţa celui trimis de
Constanţa Abălașei-Donosa, poet și artist plastic de la Brăila, România: „Respect,
admiraţie și preţuire! Sincere felicitări iubiţi fraţi de peste Prut pentru
ceea ce faceţi pentru cultura românească! La mulţi și binecuvântaţi ani Limba
Română! La mulţi și binecuvântaţi ani Festival Internaţional de Poezie „Renata
Verejanu”, Chișinău 2020! La mulţi ani, creatori români de pretutindeni! La
mulţi ani, frumos oraș Chișinău!”
Pe parcursul a două ore Grădina Publică „Ștefan cel Mare și
Sfânt” a fost dominată de o energie aparte, de bunătate, de metafore, de
cântece și voci superbe, de melodiile capodopere ale maestrului Eugen Doga.
Și la cea de-a VII ediţie a Festivalului Internaţional de
Poezie „Renata Verejanu”, ca și la toate celelalte ediții, a fost editată Antologia
VII, antologia festivalului.
„Putem afirma că Festivalul are propria sa bibliotecă, are deja
șapte Antologii, volume editate color, în care găsim lucrările învingătorilor
la fiecare ediţie: eseuri, traduceri, mesaje, scrisori, lucrările artiștilor
plastici, a compozitorilor… Astfel festivalul reunește în aceste originale
Antologii zeci și sute de oameni de creaţie din diferite ţări, reuniţi de Măria
Sa, Poezia,” avea să concluioneze poeta Renata Verejanu, protagonista
festivalului.
ANGELA OLĂRESCU,
DIRECTOR, FILIALA BIBLIOTECII „HRISTO BOTEV”, MEMBRU AL
UNIUNII INTERNAŢIONALE A OAMENILOR DE CREAŢIE
