La Mulți Ani, toți binecuvântați

 Vârsta care nu mi-e de-ajuns

Într-o zi, când nu veni nici un prieten,

Şi eu – nici la unul dintre ei nu m-am dus –

În suflet mi se făcu foame şi sete

De vârsta care nu mi-e de-ajuns.

Necercetat şi întreg, anotimpul

Fără ură, tolănit în iarbă –

În sângele omului îşi ascunde chipul

Şi inima pe cât de bogată-i întreabă.

Pe sfârşite-i prânzul spre care alerg

Obosit ori vesel – la masa acestei vârste

De care nu pot anii să-mi dezleg

De mi-ar fi şi zbuciumările triste.

Într-un veac, când nu veni nici un prieten,

Şi eu – nici la unul din ei nu m-am dus –

M-au pălmuit îndelung unul câte unul

Anii vârstei ce nu mi-e de-ajuns.

Cartea „Ofrandă omeniei”, 1980

Aprecieri, premii

 

În Sala de Festivități, plină de jurnaliști, 

a Ministerului Muncii și Protecției Sociale, 

din cele 36 personalități admise în concurs, 8 au primit

Premiul Național „pentru o viață activă la orice vârstă”.

Premiul a fost înmânat de Alexei Buzu, ministrul MMPS.

Deși a avut ghinionul să treacă printr-un straniu și suspect accident,

poeta Renata Verejanu și-a primit premiul și a ținut un discurs.

1 octombrie 2025, Chișinău, Moldova

Ce ține de numele poetei Renata Verejanu

 Evenimente cultural-educaționale în primele zile ale toamnei

Ediția a XII a Festivalului Internațional de Poezie                              „Renata Verejanu”

Academia Euopeană a Societății Civile (Academia ESC), autorul proiectului, în parteneriat cu Institutul de Filologie al AȘM și Compania ”Teleradio-Moldova”, în 2014 a lansat în capitala moldavă un proiect unic: Festivalul Internațional de Poezie „Renata Verejanu”, pentru a susține creația renumitei scriitoare care nu era prezentă în librăriile și bibliotecile din țară pe măsura talentului și a operei vaste. Totodată, festivalul a devenit un bun al oamenilor de creație din diasporă și al îndrăgostiților de frumos din spațiul limbii române. La următoarele ediții au aderat o mulțime de parteneri morali de la Ocnița până la Cahul, din România, Australia, Canada, Danemarca și nu doar.

Cea de-a XII ediție a Festivalului Internațional de Poezie „Renata Verejanu”, desfășurată în prima duminică a lui septembrie 2025 la Chișinău, a reunit la  Biblioteca Municipală  B.P.Hașdeu, Biblioteca „Transilvania” - poeți, eseiști, artiști/declamatori, traducători, compozitori, interpreți, artiști de teatru și cinema, artiști plastici din diferite generații, diferite țări, diferite cetățenii. Pentru participanții din Australia, Canada, Danemarca, Germania, Franța, Israel etc. care nu au putut fi prezenți la Chișinău, festivalul s-a produs online. Și cu prezența fizică a participanților din Elveția, Italia, mai multe orașe din România și Republica Moldova.

Printre premianții ediției a XII-a se numără doi copii foarte talentați Alexandr Rurinchevici, Ocnița și Maria Andronic,  Călărași, Secțiunea „Poezie recitată”.  

Cei mai  mulți participanți cu premii sunt la Secțiunea „Poezie de autor”, mai ales la „Dedicație”, ca să numim doar o parte:  poeții Angela Mândâcanu, Marioara Vișan (Italia), Nina Lavric (Elveția), Veronica Simionica Hasnaș (Bălți), Maria Dodu, Natalia Mazîlu-Miron (Varatic), Florentina Danu (Brașov),  Sandu Roxana Elena (Slobozia, România), care s-au bucurat și de câte un trofeu (or, protagonista festivlului veni cu ideea de a oferi 8 trofee în loc de 1, precum prevede Regulamentul), Marin Rada (Slatina, România), Lidia Zadeh (București), Petru Hasnaș, Mihai Babei (Iași), Cristina Maria Nița (Italia), Vlad Badrajan, eleva Olesea Cebotari, studenta Florina-Loredana Dobre (Constanța), profesoara Vetina Dumitru (Râmnicu Sărat), Nina Ojog (Râșcani), Eugenia Micu (Deva). Ion Prisăcaru, Diana Rîbac am împărțit premiile II și III, fiecare primind și câte o medalie...  La această secțiune mai mulți laureați au obținut Premii Speciale și minunatele diplome.

 La Secțiunea „Poezia în viziunea artiștilor plastici” trofeul a fost obținut de dna Ina Stana Rebigan (Giurșiu), care a avut și o expoziție de lucrări „Poezia Renatei Verejanu în viziunea artiștilor plastici” deschisă la 29 august 2025, la Biblioteca Transilvania, Chișinău.

La Secțiunea „Compoziție, Interpreți”, premiile au fost desemnate poetei Natalia Bradu, Bălți, compozitorului Vitalie Popovici și Interpretului Daniil Șironga.

 Ediția a XII-a a Festivalului Internațional de Poezie „Renata Verejanu” a fost dedicată Aniversării de 30 de ani de activitate a Orgnizației Mondiale a Copiilor  Talentați (OMCT).   Exegetul blagian, Daniel Verejanu, directorul Festivalului și coodronatorul acestor două proiecte, pe umerii cărui a revenit peste 50% de muncă, împreună cu membrii juriului, prezenți la eveniment, a înmânat 11 trofee,  12 medalii și 50 de  diplome minunate. Dar nu a uitat să înmâneze și frumoasa Antologie a festivalului, volumul al XII, color, cu materialele învingătorilor acestei ediții, or, cele 12 volume de la cele 12 ediții ale festivalului au fost editate de voluntarii Academiei Europene a Societății Civile, în cadrul Proiectului „Alternativa Societății”, proiect lansat în 2005 și coordonat de Daniel Verejanu.

Deoarece o mare parte a membrilor Uniunii Internaționale a Oamenilor de Creație (UIOC) au participat la ediția a XII a Festivalului Internațional de Poezie „Renata Verejanu”, evenimentul a continuat în partea a doua a programului de activități cu Gala Premiilor UIOC.

La  Secțiunea „Carte de poezii”, editată în 2024, Premiul Uniunii Internaționale a Oamenilor de Creație a fost acordat poeților: Marioara Vișan. Italia, pentru cartea „Printre poeme de suflet”, Getei Lipovanciuc, pentru cărțile „În brațele mântuirii, La braț cu sufletul”, Veronica Simionica Hasnaș, Bălți, pentru cartea „În umbra dorului”, Ninei Lavric, Elveția, pentru cartea „Plaiule, tezaur sfânt”, Mariei Dodu, pentru cartea „Plaiule, tezaur sfânt”, Dianei Rîbac, pentrucartea „Trandafirul”, Ninei Ojog pentru cartea „Picături de suflet”, Ludmilei Maciuga, Italia, pentru cartea „Mireasmă de leac”,  epigramistului Ion Cuzuioc, pentru cartea „Prin stativele poeziei”,  Ion Cuzuioc și Andrei Grădinaru, pentru cartea „Muguri  înfloriți”, 

Secțiunea „Carte de proză”, editată în 2024, Premiul Uniunii Internaționale a Oamenilor de Creație l-au obținut scriitoarea Valeria Dascăl,  pentru cartea  „Să vezi Parisul”, Mirela Penu, București, „Scrie pe cer. Povestiri din România”, Anatol  Caraman, Mereni, pentru cartea „Din a  cuvântului lumină”, Angela Mândâcanu, pentru cartea „Eugen Doga”., Jurnalistei Raia Rugac, pentru cartea Zidari întru veşnicirea Neamului.

Secțiunea Artiști plastici, pentru activitate inspirată participare la expoziții de anvergură în 2024, Premiul Uniunii Internaționale a Oamenilor de Creație a fost oferit artiștilor  Ina Stana Rebigan, Giurgiu,  Cătălina Codreanu, Barcelona,  Cristina Maria Nița, Italia.

Secțiunea Jurnaliști, activitatea anului 2024, Premiul Uniunii Internaționale a Oamenilor de Creație l-au obținut Galina Codreanu, journalist TV și Andreea Arsene, Danemarca.

Secțiunea „Coregrafi, Dansatori”, Premiul Uniunii Internaționale a Oamenilor de Creație pentru activitate rodnică în 2024, participarea la concursuri naționale și internaționale, l-a obținut coregraful Serafima Prodan.

Premiul Uniunii Internaționale a Oamenilor de Creație, pentru spectacolele muzical-literare, 2024, a mers către poetul, regizorul, compozitorul Ion Prisăcaru, interpretele Gabriela Tocari, Liliana Czacu, Ludmila Rotaru, Camelia Florecu, București, Ala Caștelean, Cernăuți, Angela Mocanu, Barcelona, compozitoarea și profesoara Olga Mațarin Trudov, compozitorul Adrian Beldiman, trubadurul Valeriu Mocanu, interpretul Iulian Urlea, Giurgiu.

Premiul Uniunii Internaționale a Oamenilor de Creație a fost oferit mai multor membri activi, pentru activitatea anului 2024, în diverse domenii: acad. Ion Tighineanu, poeților Tudor Palladi, Viorica Toacă Osipova, Natalia Mazilu Miron, Varatic, Petru Hasnaș, Eugenia Zabulica, Bălți, Ecaterina Iurcu, Petru Rotaru, Mariana Dicusară, Edineț, poetei traducătoare Svetlana Grigoriev, Israel, Natalia Bradu, Bălți, Vlad Badrajan,  Marin Rada, Slatina, România, Corin V Petraru și Petre Jipa, Germania, scriitorii și editorii Romeo Tarhon, București și Mariei Tonu, Canada, poet și traducător Daniel Ioniță, Australia, artistului de teatru și cinema  Victor Voinicescu, Paris, Ion Tataru, Victor Rusu, vocaliștilor Angela Mocanu, Barcelona, Tatiana Badan și Massimo Leurini (Italia), profesorului Constantin Harabor, București etc...

Premiul Uniunii Internaționale a Oamenilor de Creație, Secțiunea „Parteneri”, a fost înmânat Dnei Parascovia Onciu și Dnei Ludmila Capița (de la Biblioteca „Transilvania”).

Coordonatorul de proiecte Daniel Verejanu, membrii echipei Carolina Alexandru și Malvina Marfin - au primit câte un premiu pentru proiectele implementate în 2024.

Cărțile, lucrările oamenilor de creație, participanți la Gala Premiilor UIOC au fost prezentate la Expoziția-Eveniment „Oamenii de Creație și Limba Română” (inaugurată la 29 august și va fi deschisă până la 29 septembrie) la Biblioteca „Transilvania” din capitală, unul dintre partenerii actualei ediții. 

Câteva cuvinte despre această familie, unică în Europa, de oameni de cultură și activiști civici de la Chișinău.

Activistul Civic Daniel Verejanu a făcut studii la Liceul „Jean Monnet”, București, clasele a VI-XII, unde a susținut bacalaureatul, apoi facultatea de „Relații Internaționale” la prestigioasa instituție universitară SNSPA, București,  apoi un master la Academia de Administrare Publică de pe lângă Președinrele Republicii Moldova, alt master, în Drept, la Universitatea Liberă și Independentă din Moldova, studii doctorale la Institutul de Filologie al Academiei de Științe a Moldovei, stagieri la Consiliul Europei (Strasbourg), și UNESCO (Paris etc.). Activitatea și-a început-o la vârsta de 10 ani la Revista „Micul Prinț”, apoi în Consiliul de Conducere al Organizației Mondiale a Copiilor Talentați (OMCT), a fondat și a condus Primul Club al Consiliului Europei (2001-2017), lider la Academia Europeană a Societății Civile (2003-prezent), FMACCU (2000-2019), președinte al Consiliului de Conducere al Uniunii Internaționale a Oamenilor de Creație (2018-2024). Coordonează mai multe proiecte devenite o frumoasă tradiție, printre care: Festivalul-Concurs Internațional al Talentelor Lumii „Micul Prinț” (2000-prezent), „Ora Consiliului Europei” (2021-prezent), Revista Micul Pinț și Ziarul „Copiii Europi” (2000-prezent). Munca sa de activist civic și coordonator de proiecte a fost apreciată cu distincția de Stat „Ordinul Civic”, cu premiul Ministerului Tineretului „Cel mai activ Coordonator de voluntari” cu multe alte premii. Iar munca literară cu Premiul Municipal al Tineretului, Chișinău, 2019, pentru  volumul „Lucian Blaga, puterea creatoare ca putere absolută”, Diploma de onoare la Festivalul AVANGARDA XXII, Bacău, România, 2018, premiul la Gala Premiilor UIOC cu volumul „Metafora, comunicarea dintre conștient și inconștient”. Dispune de zeci de publicații în reviste de prestigiu în țară și peste frontierele ei, în română și engleză. A fost invitat și premiat la Festivalul Internațional „Lucian Blaga” de la Sebeș, România. A debutat cu microromanul „Semnul Crucii”, în 1997. În prezent, Daniel Verejanu, magistru în relații internaționle și magistru în drept, activează la un minister, unde este salarizat, și, în timpul liber - la Asociațiile sale, muncește doar pe entuziasm, continuând să editeze Revista „Micul Prinț” și Ziarul „Copiii Europei”.

     Poeta și activistul civic Renata Verejanu, protagonista festivalului, a riscat cu viața sa și a celor apropiați, fiind unul dintre primii scriitori de pe linia întâi a renașterii naționale și a procesului de democratizare, a fost în echipa de șoc, precum afirmă poetul Arcadie Suceveanu. Este licențiata a mai multor facultăți, a muncit 14 ani la două Ministere, a făcut stagii la Strasbourg, Paris, Atena, este fondatoarea primelor structuri ale Societății Civile din Republica Moldova: Cenaclul „Grai Matern” (1988), Agenția Tinerilor Jurnaliști „AMP-Internațional” (1991), Revista „Micul Prinț” (1992), Organizația Mondială a Copiilor Talentați (1995) cu cartierul general la Chișinău și statut participativ la Consiliul Europei (2021-2017), Ziarul „Copiii Europei” (1997), Clubul Consiliului Europei (2000), Federația din Moldova a Asociațiilor, Centrelor și Cluburilor UNESCO (FMACCU, 2000), Academia Europeană a Societății Civile (2003), Uniunea Internațională a Oamenilor de Creație (2018) ș.a., toate cu personalitate juridică, înregistrate la Ministerul Justiției, asociații de voluntari cu care a lansat și implementat peste 100 de proiecte de nivel național și internațional.  

 Renata Verejanu, scriitoarea cu un stagiu literar de peste 50 ani, este autoarea a peste 70 titluri de carte de autor (de poezii, romane, proză filosofică, eseuri, portrete, opinii, pledoarii, interviuri, maxime și cugetări…), pentru copii și adulți, multe dintre ele premiate la Saloane Internaționale de Carte de anvergură din țară și de peste hotare (”Până la dragoste”, 1979,”Ofrandă omeniei”, ”Acest timp al Iubirii”, ”Metafora nemuririi”, ”Iubirea pe toate le vede”, „În lumea Renatei Verejanu. Maxime și cugetări”, ”Provocați-mă să devin genială”,”Eu am știut să fac din viața mea o sărbătoare”, ”Poetul dintre milenii”, ”Înnobilarea acestei lumi”, romanul ”Geniul invizibil” ș.a.).   

     Activitatea scriitoarei a fost înalt apreciată cu nenumărate premii literare, multe evenimente literare, culturale, educaționale, sociale poartă numele poetei: „Anul Renata Verejanu” 2017,  lansat de Centrul Academic Internașional Eminescu, Anul „Renata Verejanu” la Biblioteca „Hristo Botev”, „Zilele Poeziei Moderne cu Renata Verejanu”, 2018, Festivalul „Renata Verejanu” la Biblioteca raională din Ungheni, având premii și titluri onorifice: Premiul „Omul Anului” al Companiei Teleradio-Moldova, Academician de Onoare al Societății Civile, Ambasador al Culturii Păcii,  Premiul Uniunii Scriitorilor din Moldova, Premiul Uniunii Scriitorilor din România și Premiul de Excelență și „Antologia de Poezii a Anului”, la Concursul de Creativitate Literară, Bacău, România, 2018, și multe alte premii importante... Sriitoarea Renata Verejanu este prima între colegii de condei 70-ști, 80-ști etc., opera cărei a fost înalt apreciată la cele mai multe Conferințe științifice personale la Academia de Științe a Moldovei, Simpozioane la instituții universitare, colegii și biblioteci publice, Expoziții-Eveniment la Biblioteca Națională a Republicii Moldova (2017, 2022) și Parlamentul Republicii Moldova (2017). Ci poeta Renata Verejanu susține că medalia „Regina Poeziei” e cea mai importantă distincție, cel mai drag premiu, căci e o medalie unică și e oferită de copiii talentați ai capitalei, care o numesc pe poetă „Mama tuturor copiilor talentați ai lumii”.

         Prin deecret prezidențial, poetei Renata Verejanu i s-a decernat distincția/demnitatea  de Stat „Om Emerit al Republicii Moldova” (2010) și, prin decizie guvernamentală, din octombrie 2021, oferindu-i-se Îndemnizația de Merit ce se acordă personalităților notorii pentru realizări deosebite și activități remarcabile în domeniul creației literare. Festivalul Internațional de Poezie „Renata Verejanu” care din 2014, an de an se desfășoară la Chișinău, a așezat Republica Moldova în rândul țărilor care desfășoară asemenea evenimente importante.                

Poeta este membru al Uniunii  Scriitorilor din Moldova (din 1990) și președinte al Uniunii Internaționale a Oamenilor de Creație ( din 2018).

                                               

Reporter AMP-International

https://kultapogeum.space/andreea-arsene-in-dialog-cu-scriitoarea-renata-verejanu/

https://kultapogeum.space/renata-verejanu-un-stagiu-literar-de-jumatate-de-secol/

https://kultapogeum.space/din-seria-poetilor-cu-har-divin-renata-verejanu-o-viata-inchinata-culturii-si-activismului-civic/

Eseu la poemul ,,Anotimp sufletesc", de Renata Vetejanu

 

Cristina Maria Nița

Italia (România)

ANOTIMPUL SINELUI – POPAS ÎN SPIRIT

Eseu la poemul ,,Anotimp sufletesc",

de  Renata Vetejanu

Întruchipare lirică a destinului înaripat ca exeget slujitor al cuvântului, Renata Verejanu deschide prin excelență, panoramica poeticii literaturii, cu nobilitatea manifestării genialității temperamentale, caracterizate de inepuizabil sârg inovator.

Fundamentul solid al caracterului puternic nu diluează nicidecum latura sensibilității, evidentă în exprimarea trăirilor celor mai profunde, prin metafora subtilă, stilizată adesea, în formă conceptuală liberă.

Zămislit pe fundația eleganței clasice, cu tuşări emoționale avântate, poemul ,,Anotimp sufletesc", întruchipează în manieră aproape alegorică, oglinda fluidă a introspecției, mărturisite printr-o nişă a momentului confesiv nostalgic: ,,Ascunsă de copii, plângea în sine mama..." Intenția exprésă de concentrare în frază a sensului deplin, urmează fascicolul unei psihologii cinematografice, din perspectivă scenică, ambientată cu imagini realistice, irumperi din miezul pronunției reliefate cadent şi estompate  de o  statuară introversie .

Impresia primului impact al lecturii se abandonează momentului proxim unde ia cursul meditației orbitale cu cât avansează în nucleul scriptural în jurul căruia gravitează arhitectonica lingvistică necodiționată de nici o legitate versuitoare.

Motivat (posibil) de îndemnul evocării sincere, eliberatoare, adevăratul sens, cultivat în solul simțămintelor, fertilizat constant şi atent, cu incandescența verbelor, rămâne fără îndoială în custodia lăuntrică, în flacăra întreținută şi permanent înnoită de arta şlefuirii sinelui.

Cadrul bucolic subânțeles din extrasul de indicii marcate de privirea generală asupra textului, introduce lectorul în ambientul generos, unde om şi spirit, prinşi în chimia lingvistică, determină transferuri substantificate cu efect de avataruri.

Flashuri memoriale încadrate între limpezimi aparente: ,,Aşa senină ploaie..." şi umbriri prevestitoare de tempeste: ,,Cerul sufletesc de nori răutăcioşi acoperit", descriu în limbajul cu reflexe narative povestea unor timpuri remarcabile.

Fereastra pamântească, lumina cu deschidere către eterna lume, încortelează cula unde ambele condiții, palpabilă şi imaterială, capătă prin ochii ființei procreatoare, mama, valoare de aşezământ sacru.

      Prezența personalității materne, se descoperă pe treapta empatică, asemeni unui act deconspirativ bine intenționat, într-o comuniune energetică asimilată de spiritul copilului care va fi devenit condeier, martorul cărturar al faptelor stampate în codexul tezaurului universal.

Misteriosul ,,plâns al sinelui", ferit de  ochii copiilor, ,,divulgat" precum o luare aminte, cu sentimentalism dinamic, preluat cu maturitate şi accentuat de repetiția expresiei,, Aşa senină ploaie", sugerează cheia poemului, accesul autorizat  de consistența filigranată, răsunătoare a definiției din acest ancestral colind pământesc, proiectat dincolo de biologic.

Reprezentanța naturii la scară metaforică prin ,,zarea înalt aprinsă", fixează falia atitudinală impregnată cu prezumția părtăşiei energiilor superioare la propriile arderi: ,,de-atunci e înlăcrimată" preluând parcă într-un gest invizibil, natural, efluviul spontan, devenind parte mistică a lacrimii. Între scenele spicuite din tinda neuitării darnică, suflul cult chibzuit, de fină bravură, al poetei, glisează cu intervenții acurate, clasice, rimate melodic, amenajând cu tact între intervalele versurilor, pasaje de admirat culori şi sunete.

Enigma plângerii în pornirea sa neconştientă de starea şi stadiul timpului cuvântat:

,,Şi plânge uneori, fără să-şi deie seama:/

Ce anotimp domneşte în vorba omenească?”,

pare să întrunească în singularitate, condiția de postulat, cu valoare de îndreptar, terapie şi test, punte de conştientizare şi valorizare a fenomenului suflet. Însuşi indicativul întrebării ultime, consecutive: ,,Şi cum se simte spicul în ochi aprinşi, rodit?", conchide la modul principial în plinul unghiului vizual, gravura fertilei germinări, şi matca pâinii, un fel de strămutare indispensabilă, din anotimpul calendaristic în anotimp senzorial, trecut prin filmul profunzimilor solemne.

Vremea recoltei, abia sugerată în spicul ,,rodit", rămâne distinct, tezaurul volubil, din miezul holdei conştiinței în aşteptarea acelui moment, de agonisire împlinitoare.

Seninătatea ploii, subliniată cu dublu accent, în jumătatea secundă, stabileşte refugiul curentului (efectul acumulării torentelor abunde), pe lespedea crucificării, din cetatea sinelui fortificată cotidian, extinzând revărsatul tăios, până la temelia graiului

,,...dar uite că nu trece/

Ci în dureri adânci pâraiele-şi revarsă/

Şi îmi răneşte graiul, dansul ei cel rece."

Naivitatea infantilă, declarată direct, a copilului ce pare că adună ploaia în plasă: ,,Şi eu copil naiv o tot adun în plasă", surprinsă activ în îndeletnicirea ingenuă, dezvoltă o relație de paralelism, concentrat asupra însemnătății frecvențelor interioare, strecurate prin ochiurile mrejelor telurice: ,,Aşa cum ochii mamei îi tot adun în mine." Şi cum    putea fi mai adânc exprimată, cu atâta afecțiune respectuoasă, sfânta iubire părintească, decât în sublima adresare cu efect de îmbrățişare pioasă, înăbuşită în spațialitatea aperceptivă...

Încaperea sa ,,în dureri adânci", exprimate fățiş poartă tiara jertfei înrădăcinate în glia ocrotită de imperiul spicelor maturate pe vatra   neamului amirosind a lut, a pâine, a copil, a pom, a cuminecare.

Observația la adresa ploii, fără a inculpa efectiv, îşi modifică favorabil efectul şi forma de reproş din cugetarea formală inițială: ,,Şi îmi răneşte graiul cu dansul ei cel rece", pentru a da prilej de reconsiderare şi acceptare a utilității autorității părinteşti:

,,Dar ochii părinteşti, în loc să mă aline/

Mă izgonesc în ploi, să fiu mai sănătoasă."

,,Izgonirea în ploi" ampliază într-o anumită măsură secretul corectei interpretări, lăsând loc semnului de întrebare în  aşteaptarea  continuării, după punct.

 ,,Anotimp sufletesc" este anotimpul patriei, ecoul pământului natal, anotimpul sărbătorii limbii, izvorâtoarea armoniilor livreşti, executată în acvafortele silabic. Este memorialul poetizat al inocenței transfigurate, recviemul interpretat cu secvențe de voce şi suflet pe culmile condeiului. Izvor de autentică simțire, poeta mistuie prin prisma personală a trăirii sensibilității, ardoarea dăruirii celor mai rezonante răspunsuri la interferențele turbíde, capabile să supună convertirii  rănile personale în răni cuvântătoare, a căror metaforică sângerare de verb, transmite epopea maternității, imnul cruciadei purificatoare.

Poet ales să poarte corola metaistorică misionară şi să împlinească destinul labirintic irepetabil, Renata Verejanu edifică monumental,  crâmpeie de realitate, eternizare în scrieri inspirate, imprimând între sine şi milenii, ecoul  propriului ,,Anotimp sufletesc."

Anotimp sufletesc

în memoria mamei Ana

Așa senină ploaie am văzut o singură dată:

Ascunsă de copii, plângea în sine mama...

Și zarea înalt aprinsă de-atunci e înlăcrimată,

Și plânge uneori fără să-și deie seama:

Ce anotimp domnește în vorba omenească,

Și cum se simte spicul în ochi-aprinși rodit?

Nereținându-și jalea,

fulgerul trimis e să lovească

Cerul sufletesc de nori răutăcioși acoperit.

 

Așa senină ploaie… dar uite că nu trece,

Ci în dureri adânci pâraiele-și revarsă,

Și îmi rănește graiul dansul ei cel rece –

Și eu, copil naiv, o tot adun în plasă,

Așa cum ochii mamei îi tot adun în mine

Cu tot ce au văzut în viața lor frumoasă, -

 

Dar ochii părintești, în loc să mă aline,

Mă izgonesc în ploi, să fiu mai sănătoasă.

OMCT și Ministrul Culturii

Luni, 4 august 2025,  liderii Organizației Mondiale a Copiilor Talentați (OMCT) au avut o întâlnire cu Ministrul Culturii, Sergiu Prodan. Poeta Renata Verejanu și Daniel Verejanu, vorbind despre activitatea OMCT din 1995 până în prezent, au destăinuit cum e să fii activist civic pe parcursul a trei decenii în perioada de tranziție din Moldova și ce i-a făcut să nu cedeze.                                   

OMCT, această structură modernă a Societății Civile cu cartierul general la Chișinău și statut participativ la Consiliul Europei (în anii 2001-2017), e cunoscută Ministerului Culturii, deoarece pe parcursul a 30 ani a desfășurat nenumărate proiecte cultural-educaționale, oferind copiilor talentați cele mai de prestigiu scene: Palatul Național „Nicolae Sulac”, Palatul Republicii, Teatrul de Operă și Balet „Maria Bieșu”, Casa Radio, Teatrul „Mihai Eminescu”. Unul dintre cele mai îndrăgite proiecte a tinerelor talente e Festivalul-Concurs Internațional al Talentelor Lumii „Micul Prinț”, ajuns la ediția a XXXIII-a. Acest original dialog dintre culturi și popoare, adevărat ambasador al Republicii Moldova în lume, a descoperit și lansat peste 40 mii de tinere talente de pe toate continentele, e singurul Concurs „importat” la București, unde s-a desfășurat trei ani sub patronajul președintelui României (1997-1999), apoi reveni la Chișinău sub patronajul Secretarului General al Consiliului Europei Walter Schwimmer, apoi a lui Terry Davis.

Poeta Renata Verejanu, președintele OMCT, a comunicat pe un ton aparte cum la Spectacolele de Decernare a Premiilor „Micul Prinț”, până la pandemie, invita la Palatul Național și 101 perechi de „prinți și prințese”, copii aflați în dificultate, care nu fuseseră măcar odată pe o scenă, și petrecea cu acești copii Lecțiile Poetice „EU AM DREPTUL” în prezența a două mii de spectatori. Impactul acestui eveniment, desfășurat mai mulți ani, e extraordinar de benefic și azi.

Ediția din acest an al proiectului lui Daniel Verejanu,.ORA „CONSILIULUI EUROPEI”, a fost dedicată Aniversării de 30 ani de la aderarea Republicii Moldova la Consiliul Europei. S-a relatat cum au fost selectate liceele din diferite cartiere ale capitalei, cum clasele și-au delegat reprezentanții pentru traininguri și obținerea calității de „expert”, cum în aceeași zi, la aceeași oră: 21 mai 2025, ora 12.00 cei peste 30 experți au ținut, fiecare în liceul său, în clasa sa, o lecție deschisă unică - Ora Consiliului Europei, unde au comunicat colegilor lor despre activitatea și politicile Consiliului Europei. Participanți și beneficiari au fost peste 500 liceeni.

S-a vorbit despre destinul deloc ușor al Revistei „Micul Prinț”, un original proiect transfrontalier al tinerei generații, o frumoasă revistă pentru copii și tineret, realizată de însăși beneficiarii ei deja 33 de ani, o publicație color cu adevărat liberă și indepenentă; despre Conferința Transfrontalieră a Tinerilor cu genericul: „Tinerii Politicieni, Jurnaliști, Economiști, Juriști, Artiști visavis de extinderea UE”, de alte proiecte ale OMCT, devenite o frumoasă tradiție, deși au fost implementate doar pe entuziasm.

Ministrul Culturii Sergiu Prodan a invitat liderii OMCT să revigoreze colaborarea Organizației Mondiale a Copiilor Talentați cu Ministerul Culturii, să aplice la concursurile de proiecte, deoarece acum ministerul e totalmente altul și dorește să susțină cele mai originale proiecte care protejează și promovează patrimoniul cultural material și imaterial național.

La întrebarea reporterului nostru ce poate zice despre această întâlnire, poeta Renata Verejanu a afirmat că „Ministrul Culturii Sergiu Prodan e primul, după ex-ministrul Ion Ungureanu, întâlnirea cu care îți oferă o mare plăcere. Ministrul Sergiu Prodan poate asculta și auzi omul din preajmă. Sper după alegerile din toamnă să rămână în fruntea Ministerului Culturii, or, cultura se dorește a fi diriguită de un om de cultură, precum e domnul Sergiu Prodan”

Reporter „AMP-Internațional”, 

(după Comunicatul de presă al OMCT)

CE PĂSTRAȚI ÎN ARHIVELE INIMII VOASTRE...

Arhivele

În arhiva mea personală păstrez zeci și zeci de caiete foarte groase: zilnicile pe care le duc zi de zi, apoi manuscrisele cărților mele, ziare și reviste de prestigiu în care am publicat lucrările mele și multe altele...

Mai am o arhivă cu mult, mult mai mare - Arhiva familiei...

În arhiva ONG-urilor pe care le-am creat - păstrez mii de poze de la evenimentele pe care le-am produs pentru semenii mei, banere originale, afișe, trofee, diplome, ziare și reviste în diferite limbi ale lumii, sute de imprimări audio și video de la cele peste 30 ediții ale Festivalului-Concurs Internațional al Talentelor Lumii „Micul Prinț”, lucruri importante și de mare preț de la alte peste o sută de proiecte,  ...

Începând cu anul 2007, în data de 9 iunie, celebrăm Ziua Internațională a Arhivelor, o zi dedicată recunoașterii rolului esențial pe care îl au arhiviștii în păstrarea și promovarea memoriei colective. Această zi marchează momentul istoric al constituirii Consiliului Internațional al Arhivelor (ICA), în anul 1948, sub egida UNESCO.

În ultimii ani, Agenția Națională a Arhivelor din Moldova a plasat în paginile de socializare o mulțime de imagini cu marile personalități ale neamului. M-am bucurat nespus să găsesc poze-documente veritabile, cu personalitățile care au fost pe linia întâi a procesului de renaștere spirituală și democratizare, și m-am bucurat să descoper cât de curajoasă a fost poeta Renata Verejanu, mama mea, deși a riscat foarte mult... Toate acestea documente s-au păstrat grație specialiștilor din arhivele țării, profesioniști dedicați, care prin dăruirea și pasiunea lor au contribuit la conservarea identității noastre istorice și culturale, au făcut trecutul mai accesibil prezentului și viitorului.

Dar ce păstrați în arhivele inimii voastre?

Renata Verejanu și Cenaclul „GRAI MATERN”

 Scriitoare Renata Verejanu, fondatoarea Cenaclului„GRAI MATERN” (1988)

de la care a pornit Societatea Civilă modernă în Republica Moldova, și nu doar,

susține tinerii pe care i-a lansat. 

Vezi la Cenaclul „GRAI MATERN”

Poeta Renata Verejanu este mama mea

 

Daniel Verejanu, jurnalist și scriitor, activist civic, este și

autorul și realizatorul mai multor proiecte mass-media,  cum ar fi; 

Revista „Micul Prinț”, fondată în 1992, se editează din 1993 până în prezent, 

Ziarul „Copiii Europei”, se editează din 1997,

Agenția de Presă a Junilor Jurnaliști  „AMP-International”, fondată în 1991,

Prima Conferință Europeană a Junilor Jurnaliști, 

se implementează din 1995...

Dar mai este și antologatorul a mai multor Monografii colective, printre care și volumul de 444 pagini -

„Poeta Renata Verejanu e mama mea”, ajunsă la ediția a 5-a.

Un Festival de Poezie unic

Un Festival de Poezie unic în tot spațiul limbii române

poartă numele unui poet unic în țara sa...