Poetul metaforei în flăcări

 

Proptele

Bucuria mea nu e minge să jucaţi cu ea polo

Când poarta adversară e un hămăit de câine.

Păcat că n-aţi ajuns cu gândul până acolo

Unde tineri veşnic veţi putea rămâne.

Aş vrea, totuşi, să ştiu, câte procente

De omenie în sânge aveţi?

Hohotind a noapte, n-o să vă ierte

Tufele doldora de săgeţi.

N-o să vă desființeze definitiv

Cel deprins să aibă proptele –

O să vă înalțe la modul superlativ

Să-i fie mai comod şi lui cu ele.

Probabil, şi-au inventat proptele din spini

Când cerul era dus departe de înălţime.

Ochii, neînsetaţi de un cuvânt senin,

Nu se dezmeticesc în mulţime...


1981


Cronicar

Un martie plin de Poezie

Un volum de poeme noi ale Renatei Verejanu

La 1 septembrie 2013, în cadrul Salonului Internațional de Carte
voi lansa mai multe cărți noi,
una dintre ele fiind cel de-al 33 volum al meu -
METAFORA NEMURIRII, poeme inedite.
Coperta este înfrumusețată
cu o lucrare a artistului plastic
Ion Chitoroagă...

Cu Doamne ajută...

...ei despre mine, eu despre alţii...

În clipa când aflasem că la alt capăt al planetei
a fost lansată o nouă revistă literară, ITACA,
în care a fost publicat şi un frumos poem al meu -
cineva se întreba cum de se întâmplă,
că, având o activitate atât de rodnică,
nu prea se găsesc laude cu sacul despre mine...

Ce să-i răspund... Fiţi pe pace, va veni şi timpul meu... Acum, azi,
eu sunt foarte bucuroasă că pot face lucruri frumoase de care se bucură multă lume...
şi... am mai lansat un proiect: PRIMUL SUMMIT al TINERILOR TALENTE...
apoi la miez de noapte am scris un nou poem...
L-am citit cu ochii... şi i-am spus Domnului:
Mulţumesc, mulţumesc, mulţumesc...
Azi merg la o nouă întâlnire cu cititorii mei...

poemele Renatei Verejanu la Faleze de piatră

Dragi prieteni
de la Faleze de piatră,
Felicitări cu Aniversarea şi...
La Mulţi Ani!

Renata Verejanu este laureata a prestigiosului
Literatura şi Arta, la secţiunea Poezie...

PAS - Proiectul ”Alternativa Societăţii”, ediția ÎNTÂLNIRI de ELITĂ

În ziua sfinților arhangheli Mihail și Gavriil, în 1991,
eu, Renata Verejanu, cea care cineva mi-a zis zilele acestea,
citez: ”cea mai mare poetă și cea mai mare patrioată”
(în stilul publicației respective),
am lansat Agenția de Presă a Junilor Jurnaliști ”AMP-Iternațional”...
prima agenție de presă cu adevărat liberă și independentă din Moldova,
pentru a crește jurnaliști necontaminați de totalitarism.
Azi aș adăuga, necontaminați la creier...
Apoi fiul a venit cu Revista Micul Prinț, 1992,
apoi când revista apărea mai rar,
am înregistrat și ziarul Copiii Europei...
Și, cum a mai zis cineva, că totul, citez: ”a pornit de la Renata Verejanu”,
lucru cu care nu pot să nu fiu de acord,
totul a portit în țara aceasta de la noi,
și după noi, pe drumul bine bătătorit,
 au pornit fel de fel de agenții, reviste, ziare...
concursuri, conferințe, cenacluri, academii și cluriri...
toate cu statut de SRL, adică ceva ce vrea să adune bani...
Și numai noi am rămas cu statut de ONG,
și marea dorință de a apăra drepturile fiecărui cetățean
și a schimba mentalitatea...

Deoarece în acest an eu, Renata Verejanu,
(nu pot să nu mai citez odată pe domnii anonimi:
”cea mai mare poetă și cea mai mare patrioată”) -
am ”mai adăugat un trandafir la buchetul vârstei frumoase”
(acest lucru l-a zis deja dl Ioan Barbu, România),
și am deja 35 de ani de la prima publicație editorială,
și Revista Micul Prinț are 20 de ani!
și Ziarul Copii Europei are 15 ani! -
am descis să sărbătorim prin muncă aprigă toate aceste aniversări.
(Straniu, de ce CEC nu ne-a invitat aseară la banketul lor,
doar am monitorizat alegerile de atâtea ori, de toate nivelurile,
doar pe muncă de voluntariat)...

Și iar eu, Renata Verejanu, cea care în secunda, în minutul, în ora,
în secolul când lătrau toți ”dulăii turbați”
”eu am știut să fac din viața mea o sărbătoare”, -
din acest motiv lansez zilnic noi și noi proiecte,
și, pe muncă de voluntariat, le implementez așa de frumos
de parcă am fi finanțați cu milioane...

Iată, că după cele peste 100 de proiecte
născocite cu mintea mea și implementate cu munca mea
(și a celor de alături de mine),
iarăși de sărbătoarea sfinților arhangheli Mihail și Gavriil, în 2012 -
vin și lansez proiectul ÎNTÂLNIRI de ELITĂ,
ediția a V-a, parte a unui program al meu mai amplu,
pornit în 2006:
PAS - Proiectul ”Alternativa Societății”...

După prima reuniune la Biblioteca Transilvania,
în cadrul proiectului ÎNTÂLNIRI DE ELITĂ,
21 noiembrie 2012... ce să zic?
Ziua (seara) lansării unui șir de evenimente foarte necesare
pentru a schimba mentalitatea cetățeanului flămând de adevăr... - 
a fost foarte frumoasă...
 Proiectul se va desfășura lunar în cadrul Cenaclul Grai Matern
(unde și veți găsi mai multe materiale și informație),
în colaborare cu Biblioteca Transilvania,
condusă de dna Parascovia Onciu.

Poze de dna Ludmila Capița.








 

Poeme din cartea EU AM ŞTIUT SĂ FAC DIN VIAŢA MEA O SĂRBĂTOARE

Cuvintele mele

Cuvintele mele, pedepsele mele îndelungi...

Vedeţi, prinde puteri mucegaiul în grabă

Citind secretul intim al ochilor mei zăpăciţi.

Numai să nu dau de o societate oarbă.

 

Nimic mai înţelept decât să te înapoiezi în sicriu

Şi singur să tragi capacul, ermetic.

Pe oasele proprii – poeme amare am să scriu,

Evidenţiindu-mi gândul profetic.

 

Marilor mari, metafora nu-mi străjuiţi.

Cine ar vrea să-şi preschimbe creierii săi

În cununi de lauri, blânzi şi arcuiţi –

Cu ai mei?!

 

Îmi admir duşmanii când mă omoară fin...

Şi liniştit dezghioacă alune între dinţi.

Pe rugul nemuririi am să ard deplin,

Cum carnea lor n-a ars în suferinţi.

 

 

Provocați-mă, se devin genială...

De la fraza zisă o dată la niște aroganți,
la un nume de poem,
și iată că la un titlu de carte...
PROVOCAȚI-MĂ... să devin genială...
Aceasta și alte câteva cărți
e rodul muncii scriitoarei
dar și rodul muncii editorului Renata Verejanu...
Acum, pe arșița în care se cocea capitală,
e necesar să ai mare voință
și poți primi satisfacție de la munca
de 20 de ore pe zi...

Cronicarul vieții culturale

EVENIMENT EDITORIAL - CĂRŢILE RENATEI VEREJANU

Renata Verejanu dă lovitura de graţie -
în prima jumătate a lui 2012
scoate de sub tipar a şasea carte!
Cartea EU AM ŞTIUT SĂ FAC DIN VIAŢA MEA O SĂRBĂTOARE - cartea de poeme
de 400 de pagini, editată pe cont propriu, e un răspuns celora care mereu o provocau.
Odată le-a zis: PROVOCAŢI-MĂ, SĂ DEVIN GENIALĂ...

Ziua Mondiala a Poeziei

Poeta Renata Verejanu
şi membrii Cenaclului "Grai Matern"
au susţinut ideea academicianului Mihai Cimpoi
de a sărbători Ziua Mondială a Poeziei
pe Aleea Clasicilor,
lângă bustul lui Eminescu...
Poeta Renata Verejanu a zis
ce înseamnă pentru ea această zi,
cum a fost drumul către marea poezie,
şi Ion Ciocanu a confirmat
cum, acum 25 de ani, când a venit
la conducerea editurii,
a găsit 5 manuscrise cu poemele
poetei Renata Verejanu,
recunoscând sincer:
Cum era să editezi atunci cinci cărţi...
Am editat una
Ofranda omeniei...

poeta Renata Verejanu a citit
un poem din cea de-a 20 carte
Acest timp al iubirii,
editată pe cont propriu în 2010.

E vocea ta, iubite?

E vocea ta sau un ecou prelung?
Al morilor ce macină imnul ţării
Impuse-n clipa tristă a trădării
De cei ce-n vârful ţării uneori ajung...

E vocea ta sau vocea primăverii?
Peste plaiu-acesta se răsfrânge
Şi inima neamului prin oameni simpli plânge
Precum un înger în clipa învierii...

E vocea ta sau ora celor mulţi
Furaţi, minţiţi şi folosiţi ades
De cel pe care chiar ei şi l-au ales...
A doua oară cum să-l mai ajuţi?...

E vocea ta sau toţi copiii lumii
Blestemă cârdul de escroci
Ce au sustras fiorul din dulcele lor voci...
Rămase acum sub semnul întrebării...


Reporter
AMP-International

Cartile Renatei Verejanu retinute decenii

Cateva din cartile poetei Renata Verejanu
retinute decenii de cenzura sistemului totalitar...

Cărţile anului 2009

Cartea "În lumea Renatei Verejanu"
(Maxime şi cugetări)
şi 101 poeme
de Renata Verejanu
au făcut zarvă
chiar dacă
Uniunea Scriitorilor
nu le-a dat nici un premiu...

Cărţile Renatei Verejanu,
editate în 2009,
una la Chişinău,
alta la Bucureşti...
sunt cărţi geniale...
citeşte şi tu...

Poate că Moş Crăciun
se va pricepe să vină
cu un cadou
şi la poeta Renata Verejanu


Cronicar

Poezia învinge politica

Poveste

O, nemurire de morminte unde loc eu n-am avut -

Faţa nopţii mă ascunde sub obrazul ei tăcut.

Trec bărbaţi nespus de tineri,

cum trec veacuri date-n spic:

îmi îndrept spinarea-n timpul către care mă ridic.

Submarin de-i demnitatea, o aştept la mal de ani:

Se va răspândi în lume, izbăvindu-ne de duşmani.

Ruşinându-se de valuri, se izbeşte largu-n mine:

Simt Atlanticul cum stoarce din statura mea ruine.

Zâmbet-mândru se avântă şi se smulge din adânc:

Stă mulţimea între zile pân-ce soarta îmi mănânc.

Până ce ajung la omul despre care trece-o veste

Că mi-i sprijin, că mi-i cântec…

dar îmi e numai poveste.

1982

Poeme prin timp

Noţiune de neam

Sufletul meu retras în cearcăne grele,
Nesupus învăţăturii lui Karl Marx, -
Numără zilele – bârne pilite-n surcele
Sărăcite-n culori, adevăr... sânge ars.
Jalea unui popor, a unei lumi învinuite...
Jale, venind din dezordine, din apocalips,
Sfârtecă efemere uşi zăvorâte...
O, cinstea şi dorul meu neânvins...
A mare bătălie văzduhul miroase:
Se vând şi se cumpără lingăii ăstui popor,
În zorii avansării se spală cu ploaie arsă –
Şi cum să curăţi invidia din trădător...
Cum să faci să strige rîdîcina-n sus
Când lovesc topoare în tulpina vieţii...
O fi find mai bun traiul undeva, în apus,
Dar nu schimb pe-un val,
Nici pe-un ocean – roua dimineţii.

Sufletul meu retras în cearcăne grele
Fără să bârfească religia creştină,
Trece printre nenumărate naţiuni, şi ele
Şi-l onorează, şi i se-nchină...

Maxima zilei

Capul meu nu pot sa-l pun pe umenii oricui...

(Din cartea de maxime si cugetari "In lumea Renatei Verejanu")

Expozitia de poze

Serata de Creatie

Salonul literar

Poveste

O, nemurire de morminte unde loc eu n-am avut -
Faţa nopţii mă ascunde sub obrazul ei tăcut.
Trec bărbaţi nespus de tineri,
cum trec veacuri date-n spic:
îmi îndrept spinarea-n timpul către care mă ridic.
Submarin de-i demnitatea, o aştept la mal de ani:
Se va răspândi în lume, izbăvindu-ne de duşmani.
Ruşinându-se de valuri, se izbeşte largu-n mine:
Simt Atlanticul cum stoarce din statura mea ruine.
Zâmbet-mândru se avântă şi se smulge din adânc:
Stă mulţimea între zile pân-ce soarta îmi mănânc.
Până ce ajung la omul despre care trece-o veste
Că mi-i sprijin,
că mi-i cântec...
dar îmi e numai poveste.
9.08.82

Risipa cea mare

M.
Dezichilibru total, scuze...
Semnul crucii prins între buze…
Provincii înmulţite, monotone
În propriul gând - zone Interzise, poliţie naţională -
Soartă fatală…
Se contrazic umerii între ei,
Bărbăteşte înghit noduri, sătule,
Amurgul la preţ redus impus
În fiecare individ să urle.
M-am smuls pe mine din mine însumi,
M-am sădit în timp - un copac:
Crengile mi le-au tăiat de foc,
Din trup mi-au făcut capac...
La fântână sau la sicriu?
Numele tău pe inimă mi-l scriu.