Ei și acum se tem de Eminescu

E puțin să-l admirăm


EMINESCU...

E PUȚIN SĂ-L ADMIRĂM!

Acest preludiu

În flăcări dezgolite de scrum și întuneric,

Reținut pe-o clipă

Pe marginea râpei ce duce-n oricine,

și răbdător oricum în crivățul credinței,

hoinărind chiar și-n deprinderea de a fi:

un arbore de-a fi,

încuibat cu roada în ochii noștri,

un vânt imens de solitar ce e

râvnind clamoarea inimii senine,

un larg de a fi

menit de a prevesti și gândul cel distrat,

un zid de a fi, dăinuind fiecare visare...

EMINESCU...

E PUȚIN SĂ-L NĂSCOCIM!

E o necesitate a acestui popor,

E o întâmplare a acestei vieți

Cu obiceiuri magnifice,

Până în sine însăși încordate;

E un adevăr al destinelor deprinse

Cu frumuseți înrădăcinate și suferinți.

EMINESCU...

E PUȚIN SĂ-L AVEM!

Acest nume erupt din unica înflorire a bucuriei

Ar trebui păstrat însăși în propria soartă

1980

din ”OFRANDA OMENIEI„

volumul reținut un deceniu

Poemul a fost publicat azi în
REVISTA BOEMA, ianuarie 2015


CRONICAR

Cartea OFRANDA OMENIEI - după nume și destin...

 

 

 

”Cele 5 cărți de poezie
cu metafore foarte originale și curajoase,
filosofică și cu multă demnitate,
reținute 10 ani,
și editate în 1989 în volumul antologic
OFRANDA OMENIEI,
dar, din păcare cu grafie chirilică,
în timp ce toată lumea căuta frenetic
vre-o carte cu alfabet latin,
carte prin care am descoperit că sunt un Poet, -
iată că peste 33 de ani această carte trece Prutul…
și vede lumina tiparului
în prestigioasa colecție
OPERA OMNIA,
la TIPO MOLDOVA, Iași.
Un volum de peste 430 de pagini,
în format academic…” - zice autoarea volumului.


Carte frumoasă, cinste cui te-a scris, – vorba lui Tudor Arghezi.
Carte frumoasă, cinste și celora de te-au editat, a adăugat un prieten al poezii
și care știe ce este poezia adevărată...

E o coincidență foarte frumoasă...
Un cadou deosebit adus aniversării de UN SFERT de VEAC
de la fondarea în 1988 a CENACLULUI „GRAI MATERN”...
care alături de poemele Renatei Verejanu
s-a aflat pe linia întâi a renașterii naționale...

Poetul constată, surâzând trist: ”M-am adus jertfă Omeniei nu înzadar...”
apoi a adăgat: ”Mulțumesc, Doamne, că scoți în lume o asemenea carte...”

Reporter
AMP-INternațional