Se afișează postările cu eticheta 9 mai. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta 9 mai. Afișați toate postările

sâmbătă, 12 mai 2012

Sărbători sau zile de muncă

Toate aceste sărbători a lunii mai sunt zile în care poetul muncește foarte mult
căci se află pe linie dreaptă cu Festivalul-Concurs Internațional al
Talentelor Lumii ”Micul Prinț”, ediția a XIX...
și, noaptea, până la 4 dimineața își scrie cărțile...
Dar la 1 mai 2012 Renata Verejanu s-a gîndit că Ion Vatamanu ar fi împlinit doar 75 de ani...
La 5 mai - cu toată echipa de voluntari a mai vorbit despre Consiliul Europei,
care-și sărbătorește Ziua fondării sale...
9 mai - Ziua Europei (occidentalii, cred eu, nu au ales bine data pentru această zi)
căci e
Ziua sfârșitului unui război sângeros care a durat 4 ani
care unora le-a luat viața, altora - sănătatea,
și copiilor și nepoților acelor ostași nu le prea arde de veselie...
și mi-am amintit toate istoriile pe care mi le-a povestit tata,
când a văzut că nu mai are mult de trăit...
M-am gândit, cu părere de rău, că, deși ne îndepărtăm de război -
numărul așa zișilor veterani de război e încă mare...
pentru că cei care abea se născuse în anii războiului -
sau chiar după război - se cred și ei veterani...
Azi am trecut prin PMAN... prietenii mi-au făcut și câteva poze, dar aceasta e o altă istorie...

luni, 9 mai 2011

9 mai - în fiecare an





Moldovenii,
cei care sărbătoresc Crăciunul
pe stil nou şi pe stil vechi,
petrec revelionul pe stil nou şi pe stil vechi,
sărbătoresc la 9 mai
şi Ziua Victoriei,
şi Ziua Europei...

Noi, voluntarii, nu dispunem de timp să sărbătorim
mai ales în luna mai -
noi muncim pentru comunitate, pentru societate...

La tata, însă, mă gândesc ades...
Întors din marele război
(ziua victoriei urmează îndată după Sf.Gheorghe),
tatăl meu, Gheorghe,
a iubit-o mult pe mama mea, Ana,
şi au decis să mai aducă pe lume
şi după război nişte copii...
Aşa m-am născut eu,
o blondă,
care aveam să devin poetul Renata Verejanu,
alături de fraţii şi surorile mele -
foarte frumumoşi toţi, înalţi, doar că mai smoliţi...

Stau şi mă gândesc,
dacă tatăl meu Gheorghe nu se întorcea din război,
cum era Uniunea Scriitorilor
fără