miercuri, 5 martie 2025

Un Mărțișor pentru Poetul Drag

 











Anotimp sufletesc

în memoria mamei Ana

Aşa senină ploaie am văzut o singură dată:
Ascunsă de copii, plângea în sine mama...
Şi zarea înalt aprinsă de-atunci e înlăcrimată,
Şi plânge uneori fără să-şi deie seama:
Ce anotimp domneşte în vorba omenească,
Şi cum se simte spicul în ochi-aprinşi rodit?
Nereţinându-şi jalea,
fulgerul trimis e să lovească
Cerul sufletesc de nori răutăcioşi acoperit.

Aşa senină ploaie... dar uite că nu trece,
Ci în dureri adânci pâraiele-şi revarsă,
Şi îmi răneşte graiul dansul ei cel rece –
Şi eu, copil naiv, o tot adun în plasă,
Aşa cum ochii mamei îi tot adun în mine
Cu tot ce au văzut în viaţa lor frumoasă, -
Dar ochii părinteşti, în loc să mă aline,
Mă izgonesc în ploi, să fiu mai sănătoasă...

1980

marți, 11 februarie 2025

SĂPIĂMÂNA UȘILOR DESCHISE la OMCT

 

SĂPTĂMÂNA UȘILOR DESCHISE

 Consiliul de Conducere al Organizației Mondiale a Copiilor Talentați (OMCT) vă invită să vizitați sediul primelor structuri ale Societății Civile, în cadrul SĂPTĂMÂNII UȘILOR DESCHISE, unde vor fi lansate mai multe proiecte,  dedicate Aniversării de 30 ani de la aderarea Republicii Moldova la Consiliul Europei. Sunteți bineveniți începând cu  10 martie 2024, ora 12.00, la sediul OMCT (str.Pușkin 24). Aici veți putea să aflați cum se editează de 33 ani Revista „Micul Prinț” și din 1997 Ziarul „Copiii Europei” - primele publicații transfrontaliere pentru copii și tineret, publicații cu adevărat libere și independente, și chiar să primiți aceste publicații din colecția OMCT. Aici vă puteți înscrie la ediția a XXXIII a Festivalului Concurs Internațional al Talentelor Lumii „Micul Prinț”... Aici puteți deveni voluntar la unul din proiectele OMCT.











duminică, 19 ianuarie 2025

Azi, de BOBOTEAZĂ

 

CUGETĂRI din Cartea 

„ÎN LUMEA RENATEI VEREJANU”


Demnitate

 *

Eu capul meu nu-l pun 

pe umerii oricui 

*

Noi nu-njurăm şi nu ne umilim -

iubim o veşnicie,

deşi trăim oleacă

*

Mi-e scârbă să-ngenunchi,

nemaivorbind, să cer…

*

Greşeli şi chinuri...

o să mai am, precis,

cum fără ele să adun

inimii lumină?…

*

Nu-mi cerşi dragostea,

nu ador cerşetorii

*

În propria ta glorie

să nu te laşi să arzi

*

Şi mă simt în toate-nvinsă,

dar supusă nu pot fi

*

Nu sunt bani destui în tot veacul

pentru a procura demnitatea

*

Cel mai bun interlocutor

sunt eu însumi...

*

O mănăstire nu încape

în cuşca unui câine

*

Nu am putut să-ţi cedez bucuria

De-a aparţine unui neam frumos


Dor


În afara iubirii

putem fi oricine...

*

Împodobeşte-ţi destinul

cu avuţia iubirii...

*

De parcă până la naştere

ne-am tot fi iubit…

*

Sunt datoare c-o iubire

clipei în care voi muri

*

Abia când te urăsc - tu mă seduci

*

Strâng pumnii disperării

sub capul meu, fierbinte –

nu cred să te iubească

de astăzi înainte

aşa altcineva...

*

Iubirea, ura şi viaţa...

şi între toate - un om

*

N-am putut eu să te uit,

şi n-am vrut să fiu uitată

*

Stă şoapta între buze –

între pereţi cetate,

De-alunecă spre lume –

zece taine mor

*

Sorb ochii pe care-i iubesc

Şi nu mă laud la nimeni

*

Dorul e singurul drum

pe viaţa lui stăpân...

Cu Drag de Eminescu

 


CU DRAG DE EMINESCU - 

o serată de creație deosebită a desfășurat 

Uniunea Internațională a Oamenilor de Creație 

 la 15 ianuarie 2025 la Biblioteca Hristo Botev 

de pe bulevardul Grigore Vieru.




Mama, fiul și lumea întreagă...





















„EU AM ȘTIUT SĂ FAC DIN VIAȚA MEA O SĂRBĂTOARE...”





luni, 25 noiembrie 2024

Cenaclul „Grai Matern” una din primele structuri ale Societății Civile din Moldova





O ședință deosebită a Cenaclui „Grai Matern”,

moderator - Daniel Verejanu, scriitor, exeget blagian...

vineri, 11 octombrie 2024

Festivalul Internațional de Poezie „Renata Verejanu”



  EVENIMENTE CULTURALE

Prin implementarea celor peste o sută de proiecte literare, culturale, educaționale, editoriale, mass media, sociale, 
proiecte pentru copii și tineret, 
renumitul om de cultură, scriitoarea și 
activistul civic Renata Verejanu
 a făcut cunoscut numele Republicii Moldova 
nu doar în Europa, ci și pe alte continente.

Ci, aici și acum, dorim să vorbim despre un proiect aparte, ce s-a desfășurat la Chișinău în aceste zile de toamnă cu miros de gutuie coaptă, - ne bucurăm de succesul ediției a XI a Festivalului Internațional de Poezie „Renata Verejanu”. Rodul acestei ediții se vede de-îndată cum intri în sala mare a Bibliotecii „Transilvania”- toate fotoliile fiind pline, lume de peste lume în împărăția cărților ridicate de la podea până-n podul înalt, precum și toată atributica festivalului: mesele din fața celora ce reprezentau echipa decizională pline cu o mulțime de exemplare a volumului color Antologie XI, cu zeci de trofee originale și un vraf de medalii  - toate pentru învingători…

 „Azi, e cazul doar s-o felicităm pe poeta noastră pentru munca depusă, pentru grija față de toți iubitorii de poezie, pentru curățenia etică a lucrurilor înfăptuite de-a lungul anilor cu drag, spre mirarea unora. Festivalul v-a deveni o tradiție, ca atâtea alte proiecte, ce țin de numele Renatei Verejanu”, afirma la prima ediție critical literar Ion Ciocanu. Proiectul a fost lansat în 2014 de Academia Europeană a Societății Civile în parteneriat cu Compania ”Teleradio-Moldova”, pentru a susține creația scriitoarei care lipsea cu desăvârșire din librăriile și bibliotecile din țară. Apoi la festival s-au alăturat mai mulți parteneri: Institutul de Filologie al AȘM (2014-2918), Institutul Patrimoniului Cultural al AȘM (2019-2020), Biblioteca mun.B.P.Hașdeu (și filialele sale: Transilvania, Onisifor Ghibu, Hristo Botev, Ovidiu, Centrul Academic Internațional Eminescu), Pretura Centru, Pretura Ciocana, Pretura Buiucani a mun. Chișinău, Secția de Cultură Ocnița, Casa-Muzeu „Constantin Stamati”, Colegiul „Alexei Mateevici”, Chișinău, Liceul Teoretic Republican „Ion Creangă” și Biblioteca „Eugen Coșeriu” (Bălți), Bibliotecile raionale și orășănești din Ocnița, Drochia, Rezina, Căușeni, Anenii-Noi, Cahul…parteneri media Revista Boem@, Galați, Revista Luceafărul, Botoșani, Ziarul Națiunea, București, Răsunetul, Bistrița…


Festivalul se deosebește de alte proiecte din domeniu prin durata de desfășurare de jumătate de an (de la 1 martie până la 31 august), prin etapele sale (locale, raionale, municipale, naționale și în final, etapa internațională), prin cele 6 secțiuni de concurs (Poezie de autor, cu subsecțiunile Maxime și cugetări și Epigrame, Secțiunile: Poezie recitată, Eseu/Interviu, Traduceri, Compoziție, Poezia în viziunea artiștilor plastici), prin spațiul geografic, cuprins (or, la cele unsprezece ediții ale festivalului au participat deja câteva mii de oameni de creație din diferite generații din Canada, Australia, Danemarca, Franța, Bulgaria, Germania, Italia, Macedonia de Nord, Olanda, România, Albania, Rusia, Spania, SUA, Turcia, Ucraina, Republica Moldova).

Autoarea proiectului, jurnalista TV Galina Codreanu, în deschiderea Spectacolului de Decernare a Premiilor mărturisi că idea de festival de poezie „bântuia” Academia Europeană a Societății Civile de ani buni, ci poeta Renata Verejanu nu accepta, știind că prin părțile noastre se iartă orice, dar succesul nu. Azi, când Festivalul Internațnal de Pooezie „Renata Verejanu” a devenit o frumoasă tradiție, precum i s-a prezis, noi, organizatorii acestei competiții suntem mândri că Republica Moldova se află în rândul țărilor care desfășoară asemenea evenimente culturale.


Protagonista festivalului, scriitoarea Renata Verejanu, în discursul său, scurt ca niciodată, destăinui cum în primii ani s-a constituit Juriul Internațional -  un juriu de excepție.  Spre bucuria echipei, mari personalități au dorit să facă parte din Juriul Festivalului Internațional de Poezie „Renata Verejanu”:  acad. Ion Druță, acad. Vasile Tărâțeanu, acad. Mihai Cimpoi, Alex Ștefănescu, poetul din Chile Mario Castro Navarrete, criticul literar Ion Ciocanu, poeții din România: Petre Rău, Romeo Tarhon, Emil Brumaru, Emilian Marcu, apoi acad. Ioan Aurel Pop, președinte al AȘR, acad. Eugen Doga, E.S. Ambasadorul Nicolae Mareș, acad. George Roca,  Australia, Tudor Palladi, poet, critic literar, Iurie Colesnic, poet și istoric literar, poetul și tradcătorul din Sydney Daniel Ioniță, acad. Ion Tigineanu, președinte al AȘM și multe alte personalități, dacă e să ne oprim doar pe cei prezenți la mai multe ediții.


  Prezent la Ceremonia de Premiere a învingătorilor ediției XI, acad..Ion Tighineanu, președinte al AȘM, a salutat curajul de a desfășura asemenea evenimente, or, conform UNESCO, data de 8 septembrie este celebrată în întreaga lume ca fiind Ziua Internațională a Alfabetizării. Tema anului 2024 este "Promovarea educației multilingvistice: alfabetizarea pentru înțelegere reciprocă și pace", a comunicat academicianul pentru lumea sosită din diferite localități ale Moldovei și România. Domnul Tighineanu a apreciat înalt talentul participanților, a încurajat oamenii de creație să fie în continuare cetățeni activi, a ales cuvinte speciale vorbind despre creația și activitatea protagonistei, afirmând că „poeta Renata Verejanu e un fenomen” În calitatea sa de membru al juriului internaționl, acad.Ion Tighineanu a înmânat cu plăcere Premiul I (Diploma și trofeul) învingătorilor în cele șase secțiuni.

Premiul I au obținut:

Poeta Angela Mândâcanu, membru al USM,  Secțiunea Poezie de autor,

Epigramistul Ion Diviza, membru al USM. subsecțiunea „Epigrame”,

Compozitoarea Olga Mațarin Trudov, Secțiunea „Compoziție”

Jurnalista și poeta Andrea Axenti, Danemarca, Secțiunea „Eseu”

Poeta și publicista Veronica Hasnaș Simionica, Bălți, Subsecțiunea „Dedicații”

Alexandr Rurinchevici, Ocnița, elev, Secțiunea „Recital”

Artistul plastic și traducătoarea Ina Stana Rebigan, România, Secțiunea „Traduceri”

Jurnalistul și poetul Victor Rusu, Germania, secțiunea „Interviuri”,

Poeta și artisul plastic Ludmila Maciuga, Italia, Secțiunea „Poezia în viziunea artiștilor plastici”.

Tudor Palladi, Galina Codreanu și Daniel Verejanu, directorul festivalului, au înmânat altor peste 20 de participanți premiul II și III (diplome și medalii) în cele șase sectiuni:

Secțiunea „Eseu”

Natalia Bradu, Bălți, Premiul II

Felicia Pană, Timișoara, Premiul III


Secțiunea Poezie de autor

Ion Prisăcaru, Premiul II

Petru Rotaru, Premiul II

Nina Lavric, Premiul II

Petruț Cămui, București, Premiul II

Marin Rada, România, Premiul III

Radu Botiș, România, mențiune

 


Secțiunea Poezie/ dedicații

Petru Hasnas, Premiul II

Nica Ursu, Germania, Premiul II

Maria Dodu, Premiul III

Mariana Decusară, Edineț, Premiul  III


Tamara Mîțu, Premiul  III

Dumitru Vetina, România, Premiul Special

 

Secțiunea Maxime și cugetări

Premiul II

Nicolae Fabian, membru al USM

 

Secțiunea Recital. În această secțiune premii au primit peste 20 de elevi, mai mulți elevi din clasele primare ale Școlii nr.12 din Chișinău au recitat din cartea „Eu am dreprul” și un grup de domnițe de la Colegiul ”Alexei Mateevici”, viitoare profesoare (Nicoleta Axenti, Andreea Axenti, Otilia Manole, Tatiana Mețeli, Liliana Ciobanu,  Constanța Vlas), au recitat din poezia filosofică a Renatei Verejanu.

Poeta Natalia Mazilu Miron, de la Varatic, Râșcni, care câțiva ani la rând a cucerit Trofeul în diferite secțiuni, la această ediție a decis să recite un poem drag din volumul  Renatei Verejanu „Poetul Dintre Milenii”.



Toți învingătorii ediției a XI a Festivalului Internațional de Poezie „Renata Verejanu” au primit (pe gratis) volumul XI al Antologiei festivalului, o carte de 200 pagini, color, cu poza și lucrarea fiecărui participant.

Membii Juriului Internațional, prezenți la Decernarea Premiilor, au primit Premiul

 „Ambasador al Culturii Păcii”: acad. Ion Tighineanu, președinte al AȘM,

criticul literar Tudor Palladi, Daniel Verejanu, directorul festivalului,

    Evenimentul a continuat cu GALA PREMIILOR Uniunii Internaționale a Oamenilor de Creație. 

Și la „desert” participanții la ediția a XI a Festivalului Internațional de Poezie „Renata Verejanu” s-au bucurat de un recital regal de cântece pe versurile membrilor UIOC, și aparte, cu un buchet de cântece pe versuri de Ion Prisăcaru, interpretate de interpreta Gabriela Tocari. Lumea se prinse în dans, și nimeni nu se grăbea undeva...

Reporter MP