CV-ul literar al
Renatei Verejanu
Debutul
literar îl face pe când era elevă, în presa locală cu poezii și proză scurtă.
În presa republicană debutează în 1969, ziarele Tinerimea Moldovei, Cultura,
Învățământul public, Chișinăul de seară, Literatura și Arta, revistele Moldova,
Femeia Moldovei, Columna fiind edițiile care au susținut publicarea poemelor
scrise totalmente altfel decât era îmbâcsită presa de la Chișinău.
În primăvara lui 1974, poetul Liviu Damian, la acel timp vice-președinte al
Uniunii Scriitorilor din RSSM, intrând în biroul Secției Poezie, se văzu nevoit
să asculte un clasic viu citindu-și discursul de pe 60 de pagini
dactilografiate, după care Poetul întrebă: „Se preconizează înaintarea cuiva la
Premiul Nobel? Pe marginea activității cărei personalități e acest discurs?”
Aflând că e pur si simplu discuția primului manuscris de poezii al unei
absolvente de la Politehnică, Liviu Damian ceru manuscrisul, îl deschise
demonstrativ, nimerind la poemul Balansoar, și, după ce îl
citi în glas, zise șefului Secției de Poezie: „Dragul meu coleg, asemenea
poezii nu trebuiau să fie ținute și murate aici atâțea ani. Dă-i drumul la
editură, căci și acolo mai are de stat ani buni”.
În vara lui 1974 trece cu succes concursul de creație, apoi și examenele la
Institutul de Literatură „Maxim Gorki” din Moscova, unde va studia șase ani în
care va vizita cele mai importante teatre, expoziții interzise, cercuri
literare, își va face o bogată biblioteca de carte românească, timp în care
poeziile i-au fost solicitate, traduse și editate de cele mai importante ediții
unionale: Literaturnaia Gazeta (săptămânalul Uniunii Scriitorilor din URSS),
SMENA, revista tineretului, Drujba Narodov, Sovetscaia Jenscina îi traduce
poeziile în peste 20 cele mai răspândite limbi ale lumii, într-un tiraj de
peste un milion de exemplare. Revista unională CLUB îi editează primul CD cu un
tiraj de 50 mii exemplare, cu un recital al autoarei de poezii proprii.
Editorial debutează cu volumul de poeme „Până la dragoste” (1979), manuscrisul
cărei a fost prezentat ca lucrare de licență și, în primăvara lui 1980,
susținut pe notă maximă. Tradusă în limba rusă și editată la editura Molodaia
Gvardia (Garda Tânără), Moscova, 1982, într-un tiraj de 30 mii exemplare,
cartea Do liubvi va obține Premiul Literar Unional
„Maxim Gorki” (1983), un premiu de mare prestigiu în Uniune. Invidia
basarabeană nu-i va ierta acest mare succes, reținându-i acasă, la
Chișinău, cele cinci manuscrise de poezii, prezentate în 1980 la editura unică,
a statului, unde aveai dreptul să editezi în limba maternă, și care vor vedea
lumina tiparului abia peste 10 ani, în 1989, în grafie chirilică, unite într-un
singur volum Ofrandă omeniei. Tirajul întreg de 5000 exemplare,
depozitat la librăria USM, dispăru întro noapte. O angajată a librăriei
ascunsese doar 50, pe care în mare taină i le-a dat autoarei, cărți din care
poeta a dăruit în 1991 și la București, și la Buzău (la întâlnirile pe care i
le organizase Dan Anghelescu), apoi dărui câteva și poeților de la Brașov și
Iași. Marginalizată drastic, poeta Renata Verejanu se văzu nevoită să ia
și locul editorului propriului destin, din 2007 editându-și câte 5-12 cărți pe
an, participând cu propriul stand de cărți la importante Saloane Internaționale
de Carte, de fiecare data obținând premii.
Renata
Verejanu este unul dintre primii poeți ai generației 70-iste care s-a bucurat
de înalta apreciere a creației sale la Conferințe științifice de la AȘM (2012,
2017), Simpozioane la instituții universitare (2014, 2015, 2016, 2017, 2018),
expoziții personale de carte: Expoziția-Eveniment „Poetul Dintre
Milenii”, 2017, Expoziția-Eveniment „Eu am știut să fac din viața mea
o sărbătoare”, 2022, desfășurate de Biblioteca Națională a Moldovei
în parteneriat cu Ministerul Culturii al Republicii Moldova; Expoziția „Renata
Verejanu – Poetul Dintre Milenii” de la Parlamentul republicii, Anul
„Renata Verejanu”, 2017, lansat de Centrul Academic Eminescu, Anul
„Renata Verejanu” de la Bibliteca „Hristo Botev”, 2021, „Săptămâna
Poeziei cu Renata Verejanu”, „Zilele Poeziei Moderne cu Renata Verejanu”, sute
de lansări de carte. Zeci de cărți de poezii, interviuri, maxime și cugetări,
romane au obținut premii la Saloane Internaționale de Carte de anvergură din
republică și de peste frontierele ei. Un eveniment
literar-cultural-educațional-social unic care are un impact extraordinar de
benefic e Festivalul Internațional de Poezie „Renata Verejanu”, lansat
în 2014 de Academia Europeană a Societății Civile, în parteneriat cu Institutul
de Filologie al AȘM ((2014-2018), Institutul Patrimoniului Cultural al AȘM
(2019-2020), Compania Teleradio-Moldova, Primăria mun.Chișinău (Pretura Centru,
Pretura Ciocana, Pretura Buiucani), Biblioteca mun.B.P.Hașdeu, Centrul Academic
Internațional Eminescu, Biblioteca Transilvania, Secția de Cultură Ocnița,
Casa-Muzeu „Constantin Stamati”, Liceul Teoretic Republican „Ion Creangă” și
Biblioteca „Eugen Coșeriu” (Bălți), Biblioteca raională Drochia, Biblioteca
raională Rezina, Biblioteca raională Căușeni, Biblioteca raională Cahul…Revista
BOEM@, Galați etc.etc.
În
2010 a primit înalta demnitate de stat Om Emerit al Republicii Moldova.
Pentru susținerea acestei distincții stă argument și opera sa: peste 70 de
titluri de carte de autor (volume de versuri, romane, interviuri, eseuri,
pledoarii, opinii, cronici, maxime și cugetări, portrete, proză filosofică). În
prima toamnă de pandemie editează câteva din cele 33 de volume din Colecția
”Generația Dintre Secole”, astfel preconizând să atingă cifra de 100 titluri de
carte de autor. E coautor la alte peste 50 de cărți, Renata Verejanu fiind
prezentă în enciclopedia Femei din Moldova (2000), în
calendarele naționale a marilor personalități, în antologii a celor mai mari
poeți români traduse în limba engleză și editate în România, SUA, Australia.
Criticul
literar Ion Ciocanu (redactorul plachetei de debut), o considera pe poetă „cu
un pas înaintea timpului său, a generației sale”. Cartea legendă,
constituită din cinci manuscrise reținute zece ani și editate de editura unică
(a statului) în volum antologic Ofranda omeniei, în 1989, cu
grafie chirilică, e prima antologie a unui poet basarabean al secolului XX,
care dă riposta unui regim totalitar, volum care peste decenii trece cu demnitate
frontierele republicii, fiind editată în colecția Opera Omnia la
ed.TipoMoldova, Iași. În prezent Ofrandă omeniei a ajuns la
ediția a 6-a, fără ca în poeme să se redacteze o virgulă sau o silabă, volum
care prin abundența de idei curajoase, prin originalitatea metaforelor a
inspirat 60-tii, 70-tii, 80-tii și continuă să inspire generațiile mileniului
trei de pe ambele maluri ale Prutului. „La apariţia Ofrandei omeniei am
ştiut că sunt unul dintre poeţii adevărați ai generației dintre secole”,
recunoscu mai târziu poeta, neaderând la nici o grupare. Pentru dorința de a fi
liberă și independentă a plătit scump. În acei ani de apogeu ai
totalitarismului, Renata Verejanu era poetul „generației de pe linia întâi a
renaşterii spirituale”, cărei ia zis: „generația dintre secole”. Ofrandă
omeniei, afirmă acad. Mihai Cimpoi, a fost și rămâne mai mult decât
un volum, e ars poetica scriitoarei. În prefața la a doua antologie „Eu am
știut să fac din viața mea o sărbătoare”, acad. Mihai Cimpoi constată: „Dincolo
de catagrafierea ripostelor morale și a fiziologiilor sociale, de cardiograma
timpului însuși – bolnav, vitreg, măcinător – adevărat timp bacovian ce
înstrăinează ființa, o „ostenește”, o încarcă cu nervi, ceea ce conturează un
portret de grup, dăm de un autoportret al poetei, surprinzând în registre
diferite – de clipe frumoase „goetheene”, de inspirație lirică pură, de „mici
bucurii”, de „convorbiri cu florile”, de „colind de la mama”, de „gestul
timpului”, de „cântece de crizantemă”, de „sondele iubirii” ce storceau „ecou
fierbinte”, de „mirare a inimii”. În alt pasaj istoricul literar zice: „Nota
individuală puternică o dă un eticism ardent, programatic, de o înaltă
tensiune, însemn al unei împăcări / neîmpăcări trăite la cote dramatice, în
momente de sfâșiere lăuntrică, de durere și supărare. De aici spiritul
justițiar al poetei, punerea în cumpănă valorică și morală a tot ce se întâmplă
și a tot ce i se întâmplă. Umbra zeiței Themis e în fiecare rând, în fiecare
mărturie, în fiecare trăire, în dialogul permanentizat cu Celălalt căruia i se
adresează mesajul. „Cerul zilei” care lovește „cerul nopții” stârnește o
reacție sufletească aparte. În lupta în care e angajată nu poate să accepte
condiția de învinsă: „Și mă simt în toate învinsă, / dar supusă nu pot fi. /
Sunt datoare c-o iubire / clipei în care voi muri.” E o emoționantă mărturisire
aici, cu valoare de conduită morală”. În final exegetul afirmă: „Un alt merit
deosebit al Renatei Verejanu este acela de a cultiva formula poeziei de
inspirație socială și națională, în spiritul Leonidei Lari sau Anei Blandiana.
Ea imnifică paternii spirituali (Ștefan cel Mare și Sfânt, Eminescu), adresează
ode democrației și Europei (Tinerețea Europei adună hrană Păcii mondiale),
elogiază dorul de Spania a lui Federico García Lorca, își plânge împreună cu
neamul destinul: „Sufletul meu retras în cearcăne grele,/ Nesupus învățăturii
lui Karl Marx, –/ Numără zilele – bârne pilite-n surcele/ Sărăcite-n culori,
adevăr… sânge ars /Jalea unui popor, a unei lumi învinuite… /Jale, venind din
dezordine, din apocalips, /Sfârtecă efemere uși zăvorâte… /O, cinstea și dorul
meu neînvins…” (Noțiune de neam, 1980).
Opera
poetică și activitatea Renatei Verejanu au fost apreciate de critici și
istorici literari, oameni de cultură, scriitori din Moldova, România, Canada,
Italia, Germania, Federația Rusă, Olanda, Danemarca, Ucraina, Chile, Bulgaria,
Franța, Georgia, Armenia, Azerbaidjan, Finlanda, Norvegia, China, Australia:
acad. Mihai Cimpoi, acad. Ion Druță, acad. Eugen Doga, acad. Anatol Ciobanu,
acad. Dumitru Matcovschi, acad.Vasile Tărâțeanu, E.S. Ion Brad, E.S. Nicolae
Mareș, dr.hab.Ion Ciocanu, dr. hab. Aliona Grati, dr.hab. Mihai Dolgan,
dr.Veronica Popa, dr.Gheorghe Bădărău, dr.Tatiana Butnaru, dr.Laura Tugarev,
scriitorii: Vladimir Beșleagă, Ovidiu Bufnilă, Gheorghe Malarciuc, Nicolae
Dabija, Leonida Lari, Anatol Codru, Alexandru Cozmescu, Liviu Damian, Ioan
Barbu, Romeo Tarhon, Anatol Moraru, Victoria Milescu, Iurie Colesnic, Melania
Cuc, Anatol Ciocanu, Victor Teleucă, Mihail Hazin, Lidia Grosu, Galina
Codreanu, Victor Prohin, Ion Proca, Andrei Dumbrăveanu, Claudia Partole, Vasile
Popovici, Nina Slutu-Soroceanu, Irina Stavschi, Alexandra Iunco, Tudor Colac,
Vasile D. Ciubuc, Elena Șatohina, Teodor G. Calcan, Vera Crăciun, Victor Ladaniuc,
Petre Rău, Alexei Rău, Lidia Kulilovschi, Nina Josu, Elena Dabija, Maria
Chirilă, Mariana Ghermis, Alexandrina Vlas, Lidia Ungureanu, Corin V. Petraru,
Elena Tamazlâcaru, Ana Amoșii, Tatiana Scurtu-Munteanu, Galina Matcovschi,
Lidia Ursalovschi, Magda Hărăbor, Liuba Pamparău, Maria Filipoiu, Cătălina
Rotaru, Alina Osipov, Oana Anca Preda, Constanța Abalasei Donosa, Ion Ifrim,
Cristina Maria Firoiu, Laurențiu Bădicioiu, Tatiana Scripa, Petru Hasnaș,
Angela Olărescu, Liliana Liciu, Ana Maria Gîbu, Victor Ciobanu, Veronica
Simionica, Mirela Penu, Elena Zabulica, Iurii Grecov, Ion Cuzuioc, Galina
Furdui, Daniela Maier, Mihaela Dendelegan, Anatol Cobencov, Valentin Protalin,
Maria Tonu, Galina Erșova, Lionel Vinour, Mario Castro Navarrete, Alexandr
Mihailov, Plamen Iordanov, Natalia Dardîkina, Vladimir Gusev, Tudor Palladi,
Daniel Ioniță, Arcadie Suceveanu și mulți alții.
SCRIERI:
Până la Dragoste, Chișinău, 1979, Virgula amendată, Oameni dragi, Drum
spre adevăr, Fără erou însemnat, 1980, Ofrandă omeniei, 1989, din
cinci cărţi reținute 10 ani; Colecţia „Ofranda omeniei”– din nouă cărţi în 3
volume: a Munci, a Iubi, a Trăi (2007); Vânzătorul
vârstelor, Stema destinului, 2007, Dreptul de mamă, Acest
timp al iubirii, La o margine de ieri, Renata Verejanu, 101 poeme,
București, 2009; În lumea Renatei Verejanu, Maxime şi cugetări,
2010; În lumea Renatei Verejanu, Interviuri, 2010; Colindele
iubirii, 2011, Opinii, despre un secol mizerabil şi
politicienii săi; 2011, În lumea Renatei Verejanu, Societatea
Civilă; 2011, Generaţia dintre secole (portrete);
2012, Pledoariile Renatei Verejanu; 2012, Chişinău-Bucureşti,
Bucureşti-Chişinău, (poezii scrise în tren), 2012; Provocaţi-mă,
să devin genială, 2012; Metafora nemuririi, 2012, Iubesc… 2013, Ofranda
omeniei (opera omnia, Iași), 2013, Plâng flăcările-n mine, 2014, Iubirea
pe toate le vede, 2017, antologiile: Eu am ştiut să
fac din viaţa mea o sărbătoare, 2012; volumul Poetul Dintre
Milenii (600 pag.), 2016, Poetul nu poate fi omorât,
Zadarnic încercați să mă certați cu morții, Înnobilarea acestei lumi, 2021, Al
cincilea anotimp, femeia, 2022, Evenimentele care m-au
marcat, Eu port cu mine un secol de iubire, 2023, Al cincilea
anotimp, femeia (Opera omnia, 800 pagini), 2023, Geniul
invizibil (roman), 2016, 2017, 2022, 2023. Romane și poezii
pentru copii: Soarele pătrat, Eu am dreptul, Cadoul florii;,
Până la dragoste, (cartea de debut, ediția a 2-a peste 50 ani), 2022,
2023, Colecția „Generația Dintre Secole” 33 volume, OPERE ALESE în 12
volume.
Creația
tradusă în alte limbi: Do liubvi, Moscova,1982, На
ненависть только себя не потрачю, Chișinău, 2012 ; In the
world of Renata Verejanu, Interviews, Chișinău, 2012 ; In
the world of Renata Verejanu, Savings and Thinkings, 2012; The
invisibil genius of the Basarabian literature: Poetry of Renata Verejanu, read
again after years, 2012, KUSS, în germană, 2017; All
men who passed through my heart, în l.engleză, 2017; Saisons
de mon âme, l.franceză, 2017; Evasione dalle pene, în
italiană, 2017; Песня для одного расcтавания, 2017; Invisible
genius of the modern lyric : Renata Verejanu’s poetry read after years
/ 2017, В час когда кто–то любит тебя, 2019,
2023, Отражение, 2022,
Scriitoarea
Generației Dintre Secole se bucură de mai multe monografii și biobibliografii
monografice: Biobibliografia „Poetul metaforei în flăcări – Renata
Verejanu” (editată de Biblioteca municipală B. P. Hașdeu, în colecția
„Memoria Chișinăului), 2013, monografia„Geniul invizibil al poeziei
moderne. Anul Renata Verejanu”, 2017, monografia „Poeta Renata
Verejanu e mama mea” (2018, 2019), monografia „Eu am știut să fac din
viața mea o sărbătoare”, 2022, Albumul
„Renata Verejanu”, Destin în imagini (2020), Regina Poeziei (Dedicații
poetei Renata Verejanu) 2022, de cele zece volume de Antologii ale
Festivalului Internațional de Poezie „Renata Verejanu” și alte reflecții
critice.
Cei
care cunosc bine opera Renatei Verejanu îi zic:
Regina Poeziei, Ofranda omeniei, Poetul Dintre Milenii, ea fiind și Ambasador al
Culturii Păcii, Academecian al Academiei Europene a Societății Civile,
protagonista Festivalului Internațional de Poezie „Renata Verejanu”, Om Emerit
al Republicii Moldova.
Renata
Verejanu e membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova din 1990, președinte al
Uniunii Internaționale a Oamenilor de Creație din 2018.
BalansoarCu-al meu strop de
fericire şi cu stropul meu de chin
Port în glas de viscol,
port şi cer senin,
Port în ochi şi cântec,
şi suspin mai port –
Eu, cu stropul meu de
viaţă şi cu stropul meu de mort.
Eu cu stropul meu de
soare şi cu stropul meu de noapte
De voi fi cândva săracă
– crede-voi că am de toate:
Şi duşmani – pe cât se
poate, şi prieteni – poate unul…
Eu, cu-un strop de
tinereţe Şi cu visul meu, nebunul…
Eu, cu stropul meu de
dor şi cu stropul meu de ură
Alergam pe-un coridor –
de la cer spre arătură,
De la inimă la grai,
din tăcere până-n sânge…
Eu, cu gândul meu ce
râde şi cu gândul meu ce plânge.
1979
.jpg)
