Cartea „În lumea Renatei Verejanu. Interviuri”

 Un interviu din cartea de Interviuri,  editată în Colecția „Generația Dintre Secole”

Poeții de pe linia întâi

a renașterii spirituale

    (Elena Dabija, directorul Centrului Academic Eminescu, în dialog cu poeta Renata Verejanu, președintele Uniunii Internaționale a Oamenilor de Creație)

 

Elena Dabija: Stimată Renata Verejanu, mă bucur că am ocazia să dialoghez cu dumitale acum, în august 2021, peste 30 de ani... V-am admirat la  27  august 1991, pe dumitale, pe Leonida Lari, pe Lidia Istrati, încântată de discursurile domniilor voastre de pe scena improvizată în Piața Marii Adunări Naționale în prezența a peste o sută mii de oameni... Doamne, câte speranțe aveam în acele clipe...

Renata Verejanu: E o stare reciprocă, or, în aceste timpuri îndurerate, de pandemie globală, și eu sunt bucuroasă că suntem pline de viață, de entuziasm, aproape ca atunci când se proclamase independența Republicii Moldova...

E.D.: Spre deosebire de alții, dumitale, poeta luptătoare, ai ieșit pe scena Marii Adunări Naționale cu un frumos bagaj de fapte concrete, cu gânduri clare...

R.V.: Dar și cu Ofrandă omeniei...

E.D. ...da, cu legendarul volum de poeme, reținut 10 ani, pe care  toți îl căutau... Erai unul dintre cei mai cunoscuți scriitori ai generației șaptezeciste, desfășurase-i cu Cenaclul Grai Matern o mulțime de evenimente (Aniversarea de 80 de ani ai Mariei Cebotari, interzisă în URSS, Jubileul de 50 de ani a lui Matcovschi, în timp ce poetul zăcea pe parul suferinței, lansase-i filmul interzis a lui Vlad Ioviță și Gheorghe Malarciuc...), la care sălile erau arhipline... în timp ce unii, mari eroi azi, stăteau ascunși după ușă, de frică mișcarea populară să nu-i măture în trecut. Dumitale creai un nume frumos breslei scriitoricești, produceai evenimente literare, culturale, educaționale, sociale... unice în spațiul basarabean, ademenind prin fapte curajoase și alți scriitori în echipa de șoc a renașterii.. Mai întâi l-ai înaintat pe Mihai Cimpoi candidat în deputați în Sovietul Suprem al URSS, și, asigurându-i victoria, se răspândise zvonul că aduci noroc. Apoi Leonida Lari te-a invitat să-i fii persoana de încredere, apoi... Lumea te iubea atât de mult, de ce nu ai devenit deputat? Reaminteș-ti-ne câteva clipe de început...

R.V. Eu cred că fiecare om are destinul său, cred într-un contact, un legământ dintre omul de creație și cosmos, și universul care ne dă intuiție, curaj... Deseori mă întrebam de ce am fost aleasă anume eu? La ce bun a trebuit să-mi risc viața mea și a celor apropiați?... Însă, după ce am văzut comportamentul multora pe parcursul anilor care  s-au scurs după acele evenimente, una au vorbit de la tribună și alta făceau în viață, azi eu găsesc multe răspunsuri clare. Dar la acel timp eram atât de plină de entuziasm, eram mândră de energia creatoare care mă domina, cu care îi molipseam pe semenii mei, fiind încântată să văd câtă lume mă susține...

E.D.: Plăceai lumii căci erai foarte curajoasă...Îți crease-i un nume, și numele lucra pentru tine și pentru alții. Și ai rămas cea mai curajoasă doamnă a literelor.... Îmi amintesc, după ce ai recitat câteva poezii la Cenaclul Luceafărul de la Tinerimea Moldovei, prin 1983-1984, ce atmosferă se crease...

R.V. Da... eram încântată de harul dat de Puterea Divină, hipnotizată de magia limbii române în care îmbrăcam poeziile pe care le scriam în fiecare noapte... Limba Română era eroul național... Pentru revenirea Limbii Române la locul ei de cinste pleda atâta lume, neamul întreg...

E.D.: Eu presupun că la acel moment nu sesizai cât de crunte erau vremurile, câte puteau să ți se întâmple. Altfel nu dădeai pe mâna cenzurii unul după altul tocmai cinci manuscrise, care peste 10 ani au constituit volumul Ofrandă omeniei, atât de actual azi, ajungând la ediția a VI-a... Cum nu te temeai în acele timpuri să scrii o asemenea poezie curajoasă?... „Cuvintele mele, pedepsele mele îndelungi”... Constat că ai fost nu doar cea mai curajoasă dintre scriitori, ci și cel mai consecvent om de creație, ai lansat o mulțime de proiecte, care se continuau unul pe celălalt, ai creat o mulțime de structuri noi, moderne ale Societății Civile, care implica foarte multă lume, diferite generații... O rețea întreagă, încununată cu obținerea statutului   participativ la Consiliul Europei, unde duceai tineretul la diverse și importante reuniuni. Ai deschis o mulțime de drumuri noi.. ai bucurat lumea cu evenimente inedite....  ai muncit mult, ca astăzi să culegi un rod demn de toată lauda: o mulțime de tineri pe care i-ai susținut au devenit personalități cunoscute în cultura noastră... Uniunea Internațională a Oamenilor de Creație, Academia Europeană a Societății Civile și Festivalul Internațional de Poezie „Renata Verejanu”, care se desfășoară an de an, de la 1 martie până la 31 august, și la care au participat deja sute de oameni de creație din multe țări, sunt rodul acelei munci titanice. Dar ai bucurat cititorii și cu peste 70 titluri de carte...

R.V. Reținute de regim, și toate editate pe cont propriu... dar în haina lor firească, în grafie latină...

E.D.:  Dumitale nu aveai frică de acel regim, de sistem... Și sistemul s-a răzbunat și te-a marginalizat pe cât a putut... Dar aceasta te-a făcut și mai puternică.

R.V. Ceva sau cineva mă salva de fiecare dată... Și nu doar pe mine, pe Grigore Vieru, Mihai Cimpoi... pe alți colegi cu care eram în echipa de șoc a renașterii... Eu precis știu că nu aveam frică.

E.D.: Și atunci ți-au asasinat soțul, să te sperie pe tine, poeta luptătoare... Dar să revenim la primele structuri create de Renata Verejanu. Era 1988, cinci manuscrise îți erau reținute (din 1980) la editura statului, unica unde un scriitor se putea edita.  Dispuneai de o enormă energie creatoare, de idei originale, de mare curaj și...

R.V. ...Așa, din senin, ca și toate celelalte idei, îmi veni gândul să creez Cenaclul Grai Matern, cu care chiar din ziua fondării ieșisem pe linia întâi a renașterii naționale, a procesului de democratizare, pentru limba română, pentru libertatea presei, pentru statul de drept (1988). La inaugurare invitasem personalitățile din cartierul nostru: Mihai Cimpoi, Olga Ciolacu, Dumitru Fusu, Maria Mardare, Nana Plămădeală, Vasile Nedelea... Toți, curioși să afle ce vreau să creez, susținând ideea că se cere o mișcare, o schimbare, ceva nou, inedit. Veniseră și admiratorii poeziei mele: Glebus Sainciuc, Vasile Căpățână, Silviu Fusu, cu actorii săi de la Teatrul Etno-folcloric Ion Creangă, dar și multă lume pe care nici nu o cunoșteam. Am intuit că trebuie să-i invit la ședința de constituire și pe șefii de partid al raionului care pe atunci se numea Dnestrovschi...

E.D. Dar veni chiar primul secretar de partid...

RV. Sala de la Biblioteca Transilvania (încă nu avea un nume, ci pur și simplu un număr oarecare) era arhiplină. Colectivul de bibliotecare condus de Parascovia Onciu nu știa de unde să mai caute scaune. Cineva foarte ingenios, anume pentru mine găsi un jilț.  Eu am prezentat câteva obiective ale unei dintre primele structuri noi, moderne, ale Societății Civile, și am recitat câteva poezii...A fost o explozie de aplauze, de binecuvântare, de admirație, de susținere... Peste 2-3 ședințe a Cenaclului Grai Matern era imposibil să mergi pe stradă, în troleibuz – te cunoștea toată lumea. Și neapărat curgeau șuvoaie de întrebări.

E.D. Lumea dorea schimbarea și dumitale erai, vorba regretatului critic literar Ion Ciocanu, cu un pas înaintea timpului, a colegilor tăi... Energia debordantă, pozitivă, încrederea în sine, curajul dumitale plăcea lumii. Lângă dumitale lumea se simțea în siguranță.

R.V. Și după ce luase cuvântul multă lume, și G. Sainciuc își prezentase măștile, artiștii de la teatrul lui S. Fusu au recitat, au dansat, au cântat, totul foarte patriotic, sala fierbea... ceru cuvântul și primul secretar de partid... Spre marea mirare a tuturora, primul secretar de partid a lăudat inițiativa mea, a dovedit chiar necesitatea și importanța pentru tineretul din raion a unor asemenea „posidelki”...  Era un om progresist, a simțit un puternic val al schimbării, și nu a mers împotriva valului... Nu l-am mai întâlnit de atunci... La Cenaclul Grai Matern venea foarte multă lume, nu încăpea la bibliotecă și trecusem la Palatul Sindicatelor... Dar peste câteva așa zise ședințe, de fapt erau spectacole (ce se terminau cu fel de fel de apeluri către mai marii de atunci), sala mare a Palatului Sindicatelor era neîncăpătoare... Ieșisem pe Aleea Clasicilor Literaturii Române...

E.D.: Atunci, la fondarea acelei mișcări, lumea aclama: Jana D’Arc, Jana D’Arc... Și primul secretar de partid din raion aplauda... Să fi fost bucuros că din cartierul Ciocana coboară la vale, peste capitală, renașterea spirituală...

R.V. Jana D’Arc... M-am bucurat când acest nume a trecut de la mine la Leonida Lari. Pe ea o prindea mai bine. Eu doream să-mi creez propriul nume. Cum se crease Lucian Blaga pe sine. Aflat în umbra enormă a lui Eminescu, a putut să-și creeze nemurirea.

E.D.: Risc să fiu și eu o naivă dacă te-aș întreba cum te-a întrebat cineva: de unde atâta energie creatoare? Asta ar însemna să întreb de unde atâta viață, trecând prin atâtea lupte. Eu o să vă întreb mai concret. În martie 1991, când ai decis să desfășori în Piața Marii Adunări Naționale prima sărbătorire a Zilei Unirii, unde s-a dansat prima dată Hora Unirii, de unde atâta curaj?... Eram încă în URSS... Din numărul enorm de câteva mii de oameni prezenți, în horă se prinseseră poate că vreo sută, și mulți dintre ei se uitau prin părți, îngrijorați să nu-i vadă cumva șefii... Și Poetul?

R.V. Simțeam suflul timpului. Și-apoi, sărbătoream date istorice concrete, de ce și de cine trebuia să ne fie frică? Basarabenii deseori promovează mai întâi frica unei nereușite, apoi ideea, evenimentul...

E.D.: Prin anii 80 ai sec. trecut când te întreba cineva ce faci, răspundea-i: Iubesc... Îl citise-i pe Lucian Blaga în timpul regimului totalitar? Puteai fi arestată pentru că citeai cărți românești...

R.V. Citisem munți de cărți bune. Citisem și poeziile lui Blaga, la acel timp mi se păruse fără suflet. În tinerețe o admiram pe Ana Ahmatova și Charles Baudelaire... Pe Blaga l-am descoperit mai târziu, fiul mi l-a arătat cât de grandios este: „Iubind, ne-ncredințăm că suntem”. Extraordinar de frumos zis.  Dar cred că foarte puțină lume i-a citit opera... Nu cred să fie mai mult de o mână de oameni în Moldova cei care i-au citit Trilogiile din scoarță în scoarță. Dar cine le-a citit are o altă atitudine față de viață, și mai ales față de sine. Începe să se respecte mai mult, să aibă încredere în sine. Află ce este demnitatea de om, această avuție fără de preț... Dacă ai demnitate de om, nimeni nu te întreabă ce limbă vorbești, te respectă, și-atât.

E.D.: Și dumitale?...

R.V. Eu mă născusem cu multă încredere, cu respect de sine, cu mult curaj... Sau poate că cele șapte dealuri, pe care e așezat satul de baștină, unde am copilărit, mi-au dat acest curaj nemaiîntâlnit și marea dragoste de oameni, de neam, de țară. Respectul de cuvântul scris, dar și de cuvântul dat...

E.D.: Dragă Renata Verejanu, eu știu că în istoria renașterii naționale și a procesului de democratizare dumitale ai o pagină aparte... Și grație ție, grație Cenaclului „Grai Matern” care activează și astăzi, grație altor scriitori și oameni de cultură care au luptat pentru valorile noastre naționale, semenii noștri pot frumos sărbători Limba Noastră Română, o sărbătoare unică în marea familie a popoarelor lumii. Acum, în ajunul acestor mari sărbători naționale: a Aniversării de 30 de ani de la proclamarea independenței Republicii Moldova.. a Sărbătorii Limbii Române îți urez: La Mulți Ani... Noi realizări, noi cărți, noi împliniri.

R.V. Mulțumesc, doamnă Elena Dabija... Felicitări și Dumitale, și Centrului Academic Internațional Eminescu, pe care-l conduci de mulți ani cu mult succes, și unde am desfășurat proiecte împreună. La Mulți Ani, Moldova! La Mulți Ani, Limba Română.

August 2021,

Centrul Academic Internațional Eminescu

Cărțile Renatei Verejanu - o adevărată victorie

 

Renata Verejanu a lansat patru cărți...

MOLDPRESS despre Renata Verejanu

  MOLDPRESS despre un Poet

 

Univers Pedagogic pro - partener media

 

Doar împreună cu oamenii

 Doar împreună cu oamenii cu suflet curat,

cu oameni talentați 

îmi reușesc cele mai originale proiecte

care au dus numele Moldovei departe în lume...

 

Festivalul Internațional de Poezie „Renata Verejanu”, etapa raională Ocnița

 Festivalul Internațional de Poezie „Renata Verejanu”,

etapa raională Ocnița a ediției a X-a

a fost o Mare Sîrbătoare...

Casa-Muzeu „Constantin Stamati”

10 iunie 2023

poeta Renata Verejanu și Festivalul-Concurs Internațional al Talentelor Lumii „Micul Prinț”

 An de an, deja peste 30 de ani... Distinsă doamnă Renata Verejanu, cum vă reușește? 

Iubirea pe toate le vede, am răspuns eu...

Și iată-ne cu cea de-a XXXI ediție realizată cu succes...

Evenimentele unice ale Renatei Verejanu

 Evenimente grandioase, evenimente mai modeste, dar toate atât de dragi sufletului meu...

Evenimentele unice ale Renatei Verejanu

Festivalul Internațional de Poezie „Renata Verejanu”

 Ediția a X-a a Festivalului Internațional de Poezie „Renata Verejanu”

are șase secțiuni:

1.Poezie de autor,

2, Recital

3. Traduceri

4. Eseu, interviu

5. Poezia în viziunea artiștilor plastici

6. Compoziție

și la fiecare secțiune oferă 

Premiul I - TROFEUL

Premiul II și Premiul III - diplomă și medalie,

și toți autorii admiși în concurs apar în 

ANTOLOGIA Festivalului, ajunsă la volumul X.

Poeta Renata Verejanu a lansat câteva cărți

 

https://www.moldpres.md/news/2023/01/31/23000746

Poeta Renata Verejanu a lansat câteva cărți

12:51 | 31.01.2023Categorie: Cultură

Chişinău, 31 ian. /MOLDPRES/. Chiar la început de an, poeta Renata Verejanu, Om Emerit al Republicii Moldova, deținătoare a mai multor premii literare, vine cu patru cărți noi, apărute recent la o editură din Chișinău, relatează MOLDPRES.

Solicitată de agenție, Renata Verejanu a afirmat că cele patru cărți de poezii - „Al cincilea anotimp, femeia...”, „Înnobilarea acestei lumi”, ”Saisons de mon âme”, „Până la dragoste” au fost lansate la Biblioteca „Hristo Botev” din capitală, fiecare volum are câte un tiraj de 100 de exemplare. „Primele trei titluri de carte au câte 200 de pagini și, pe lângă poeziile proprii, conțin lucrări ale Inei Stana Rebigan (România) și Cristinei Maria Nița (Italia), artiști plastici originali, care au obținut trofeul la secțiunea „Poezia în viziunea artiștilor plastici” în cadrul Festivalului Internațional de poezie „Renata Verejanu”, de unde a și pornit această frumoasă colaborare”, a precizat poeta.

Potrivit sursei citate, cartea „Al cincilea anotimp, femeia...” are o postfață de scriitorul român Ovidiu Bufnilă, care menționează, între altele, că „Renata Verejanu este o poetă a Speranţei. Ea construieşte acolo unde alţii dezidesc. Este o luptătoare adevărată. Iar poezia ei este strigăt, dangăt de clopot, larmă de iubire”.

„Volumul ”Înnobilarea acestei lumi”, a cărui primă ediție a obținut premiul „Poetul care înnobilează lumea”, s-a epuizat în câteva luni. Iată de ce m-am văzut nevoită să scoatem de sub tipar ediția a 2-a. „Până la dragoste” e cartea de debut, apărută în 1979, la Chișinău. Și, neavând nici un exemplar, am editat ediția a 2-a, și tirajul întreg îl voi dărui bibliotecilor care nu au cărțile mele. Lucrarea bilingvă română/franceză „Saisons de mon âme” („Anotimp sufletesc”) se constituie din poezii din diferiți ani, traduse în limba franceză de autori din Franța, România și Moldova”, a afirmat scriitoarea.

Renata Verejanu s-a născut la 22 octombrie 1947, în s. Verejeni, Ocnița. A debutat cu cartea de poezii „Până la dragoste”, în 1979. Au urmat volumele ”Ofrandă omeniei”, ”Metafora nemuririi”, ”Virgula amendată”, ”Vânzătorul vârstelor”, ”Stema destinului”, ”Plâng flăcările-n mine”, ”Iubirea pe toate le vede”, „Chișinău-București, București-Chișinău”, ”Provocați-mă, să devin genială”, ”Colindele iubirii”, romanul ”Geniul invizibil,” antologiile ”Eu am știut să fac din viața mea o sărbătoare”, ”Poetul dintre milenii”, Opere Alese în 12 volume. Acum poeta lucrează la propria colecție „Generația Dintre Secole” în 33 de volume de poezii, nuvele filosofice, interviuri, maxime și cugetări, eseuri. Primele cărți din această colecție au fost prezentate la recenta expoziție-eveniment de la BNRM. Renata Verejanu a editat până acum 75 de titluri de carte pentru copii, tineret și adulți.

N.Roibu

La Mulți Ani...

 

 

Mesajul video a lui Daniel Ioniță din Australia

Buna ziua, sunt Daniel Ioniță, poet, traducător și președintele Academiei Austro-Române pentru Cultură și de la 17 mii km distanță, de pe țărmul de apus al Pacificului, din orașul Sydney, din Australia, îi urez Renatei Verejanu cele mai alese dorințe și...  La Mulți Ani... La  Mulți Ani! Renata Verejanu.

Pe Renata Verejanu am întâlnito pentru prima dată în vsra lui 2018, în cadrul unei lansări de carte („Basarabia sufletului meu”), la Biblioteca Onisifor Ghibu, din Chișinău. Erau acolo Vitalie Răileanu, directorul bibliotecii, Arcadie Suceveanu, colega mea în ale publicisticii Maria Tonu din Canada, Leo Botnaru, Ion Cuzuioc, Traian Vasilcău și mulți alții... Era prezentă acolo aproape toată floarea cea vestită a poeziei contemporane din Republica Moldova. Am realizat atunci cât de apreciată este poezia și cât de iubiți sunt poeții în Basarabia, e foarte probabil ca zicala „Moldoveanul s-a născut poet”, să fi fost zisă mai întâi la Chișinău...

Renata Verejanu n-a rostit decât o scurtă prezentare la acel eveniment, dar strălucirea ei aparte ca om, ca prezență, m-a impresionat în mod deosebit. Am avut apoi ocazia să stăm mai multă vreme de vorbă la una dintre terasele din Chișinău, ocazie cu care mi-a dăruit volumul Poetul Dintre Milenii. Expresia directă, temele curajoase, poetica aleasă, m-au făcut să traduc mai multe din poeziile ei în limba engleză.

Am spus că am întâlnito pe Renata Verejanu în 2018, dar de cunoscut ca poet, ca om de cultură, o cunoscusem cu câțiva ani mai înainte, când prietenul meu din sidnei profiliticul publicist și scriitor, GR, președinte  oor al academiei prin 2012, cred că era, mi-a atras atenția asupra artei poetice a Renatei Verejanu. Lucram atunci la volumul Testament, Antologie de poezie română, an of  pe care-l traduceam și editam la editura Minevra din București, și care cuprindea pe cei mai importanți poeți de limbă română de la clasici la contemporani.  În dorința de-a include poeții cei mai semnificativi de peste Prut (de peste ocean, aș zice) m-am sfătuit cu George Roca, care, în maniera lui debordantă, mi-a zis: „Vezi, nu cumva să n-o incluzi pe Renata Verejanu”. Vedeți, sunt oameni de creație, poeți, pe care îi citești, apoi peste un timp îi uiți, alții îți rămân în memorie undeva la periferie. A treia categorie, foarte puțini, vor străluci pentru tine, pentru sensibilitatea ta artistică cu o lumină aparte.

Renata Verejanu nu este doar un poet, deși, dacă ar fi scris doar poezie, poezia ei ar fi de ajuns pentru a fi considerată o scriitoare fanion a vremurilor noastre. Însă gândindu-mă la acea conversație în seara de vară de la Chișinău, amețesc aproape gândindu-mă la câte lucruri am discutat cu Domnia Sa, despre preocupările ei de zi de zi: publicistică, organizarea de festivaluri artistice internționale, inițiative în domeniul sociale, reviste literare, char și reviste pentru copii și multe altele.

Renata Verejanu este o instituție, iar realizările ei se remarcă nu doar prin multitudine ci mai ales prin calitate și amplitudine. 

Mă gândesc la poeta luptătoare, omul capabil, stăpân pe situație, chiar și în fața crizelor și pericolelor, să ne gândim/amintim de anii 1980-89, Renata Verejanu a făcut mai mult pentru cauza egalității și justiției sociale pentru femei decât mii de demonstrați pe străzi, fără ca să aibă asta în plan, ci pentru că așa este ea: hotărâtă, curajoasă, vizionară, un strateg, lider iminent, dar și plină de compasiune, de grijă practică pentru semenii săi, pentru copii, pentru societate în general. De multe ori ea reușește mai bine decât 50 de bărbați la fel de deștepți, capabili, calificați, să-și transpună viziunile în pratică. Vedeți, mulți avem viziuni, idei, mulți venim cu planiuri foarte înalte. Puțini dintre noi reușesc să le pună în pratiă și să le ducă la un sfârșit plin de succes, precum îi reușește Renatei Verejanu.

Este un om de la care am avut și continui să am de învățat.

Am spus că voi recita două din poemelr Renstei Verejanu, din volumul Testament, 400 de ani de poezie românescă, volum care a obținut un important premiu la Gaudeamus.

Pentru cei care cunoașteți ambele limbi, o să puteți vedea în ce măsură poetica eminentei sctiitoare a traversat spre o altă cultură, spre o altă lume...

Daniel Ioniță, Sidnei, Australia

22 octombrie 2022

https://www.youtube.com/watch?v=awyZtIvXYGE

Cartea Renatei Verejanu

EU AM ȘTIUT SĂ FAC DIN VIAȚA MEA O SĂRBĂTOARE

Expoziție-Eveniment 

         Una dintre cele mai reprezentative personalități ale literaturii contemporane din Basarabia, poeta Renata Verejanu, își numără toamnele aurii, doldora de metafore, la un eveniment de excepție, desfășurat de Biblioteca Națională a Republicii Moldova: Expoziția-eveniment „Eu am știut să fac din viața mea o sărbătoare”.

           Bucuroși să o felicite pe poeta luptătoare cu ocazia frumoasei aniversări și a vernisării expoziției inedite, au onorat evenimentul oameni de cultură, ziariști, profesori, elevi, dar și mai mulți scriitori din Moldova și România, care au inundat-o pe protagonista evenimentului cu coșuri cu flori și urări de sănătate și inspirație: acad. Mihai Cimpoi, președintele de onoare al Uniunii Scriitorilor din Moldova, Victor Prohin și Ion Anton, membri ai Consiliului de Conducere al Uniunii, Galina Furdui, Tudor Palladi, Lidia Ungureanu, Ion Diviza, Vasile Căpățână, Constantin Olteanu, Andrei Viziru, Valeria Dascăl, Nicolae Roibu ș.a. – membri ai USM, Vera Crăciun (Galați), membru al Uniunii Scriitorilor din România, Galina Codreanu, Geta Lipovanciuc, Eugenia Zabulica și Veronica Simionica Hasnaș (Bălți), Ecaterina Iurcu, Valeriu Mocanu, Angela Olărescu, Anatol Caraman (Mereni, Anenii Noi), Ion Prisăcaru, Petru Hasnaș, Ion Tataru, Daniel Verejanu - toți membri ai Uniunii Internaționale a Oamenilor de Creație. Cei care nu au putut să vină la vernisarea expoziției au expediat mesaje video: Daniel Ioniță (Australia), Maria Tonu (Canada), Daniela Maier (Franța), Corin V. Petraru (Germania), Cristina Maria Nița (Italia), Mihaela Dindelegan (Oradea), Romeo Tarhon (București), Ina Stana Rebigan (Giurgiu), Natalia Mazîlu-Miron (Văratic) și mulți alții. 

Punctul culminant al evenimentului anului -  elevii de la Gimnaziul „Adrian Păunescu”  care, în cadrul unui mini-spectcol au recitat toate poemele din cartea pentru copii „EU AM DREPTUL”, au felicitat-o pe poeta de pe linia  întâi a  renașterii și a procesului de democratizare, au acoperit-o cu flori și au cântat excepțional „Azi e Ziua ta”. 

Reporter „AMP-International”

 24.10.2022, Chișinău